Cercetătorii propun crearea unei biblioteci audio internaționale a sunetelor subacvatice. Iată beneficiile unui asemenea proiect!

Prima colecție audio internațională de ecosisteme acvatice ar avea ca scop să descopere specii de pești neidentificate, de dialecte regionale și multe altele.

Un oraș plin de zgomot este un semn al unui mediu înfloritor. La fel, comunitățile subacvatice pline de sunete naturale sunt un semn de sănătate și prosperitate. Pentru a înțelege mai bine diversitatea, distribuția și abundența speciilor din ecosistemele subacvatice zgomotoase, un grup de 17 oameni de știință solicită o colecție audio globală a orchestrelor acvatice ale Pământului.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Colecția, numită Biblioteca Globală a Sunetelor Biologice Subacvatice (GLUBS), va cataloga totul, de la zumzetul bărcilor, la clicuri și fluierăturile balenei albastre, la sunetele gheții și vântului, relatează Patrick Greenfield.

O bibliotecă de referință precum GLUBS poate ajuta cercetătorii să colaboreze, să compare și să monitorizeze ecosistemele marine și, eventual, să identifice noi specii. Detalii despre propunere au fost publicate în Frontiers in Ecology and Evolution.

O bibliotecă puțin mai atipică

Sunt cunoscute aproximativ 250.000 de specii marine și multe dintre ele au fost auzite făcând zgomot. Oamenii de știință bănuiesc că toate cele 126 de mamifere marine emit sunete. Balenele comunică pe distanțe lungi cu urlete, iar lamantinii vor scârțâi și ciripi atunci când sunt treziți, speriați sau în timp ce interacționează unul cu celălalt. Potrivit unui comunicat, cel puțin 100 de nevertebrate și 1.000 dintre cele 34.000 de specii de pești cunoscute la nivel mondial fac, de asemenea zgomot, iar experții cred că mai mulți pești așteaptă să fie auziți.

Arhivarea și înțelegerea „discuțiilor” acvatice pe măsură ce biodiversitatea Pământului scade și peisajele sonore subacvatice sunt modificate de impactul uman este importantă, explică Miles Parsons, autor principal al studiului și biolog marin la Institutul Australian de Științe Marine, indică Smithsonian Magazine.

Planul evidențiază utilizarea hidrofoanelor pentru a auzi și înregistra sunetele lumii subacvatice. Cercetătorii au propus, de asemenea, integrarea altor instrumente, cum ar fi GoPro, utilizate de oamenii de știință, sisteme de învățare cu inteligență artificială și aplicații pentru telefon pentru a colecta și analiza date. În biblioteca de sunet, utilizatorii ar putea să cerceteze sunete cunoscute și necunoscute, hărți de distribuție a locurilor unde au fost auzite speciile și colecții de zgomote pasive făcute atunci când animalele mănâncă, înoată sau se târăsc.

Diverse instituții de cercetare au propriile biblioteci de sunet

Colecția cu acces deschis poate ajuta cercetătorii să identifice zonele bogate din punct de vedere biologic, dar și modul în care speciile dintr-o locație diferă de aceeași specie din altă zonă. De exemplu, unele specii dezvoltă dialecte geografice. Anumite specii din  Madagascar vor scoate sunete de luptă diferite de cele din Indonezia. Balenele comune au apeluri diferite în funcție de emisfera în care locuiesc și așa mai departe.

Pe lângă faptul că sunt un instrument de monitorizare a biodiversității, sunetele înregistrate pot fi folosite pentru a ajuta zonele degradate să revină la viață. Un studiu publicat în Nature Communications în 2019 a arătat că, atunci când cercetătorii au redat înregistrări ale unui ecosistem de recif de corali înfloritor, printr-un difuzor într-o zonă săracă de corali, peștii au fost ademeniți înapoi și mutați.

De două ori mai mulți pești se stabilesc în apropierea difuzoarelor decât în ​​zonele fără o ambianță îmbunătățită. Pe măsură ce cataloagele de sunete subacvatice cresc, cercetătorii vor înțelege mai bine care dintre sunete ajută în eforturile de restaurare a unui anumit ecosistem.

Vă mai recomandăm și:

Pădurile de mangrove, unele dintre cele mai importante ecosisteme ale lumii, afectate de schimbările climatice

Lamantinii mor de foame în ecosistemele afectate de criza climatică. Scene macabre descrise de cercetători

Doar 3% din ecosistemele lumii au rămas intacte. Cum trebuie să gestionăm această criză a biodiversității

Cercetătorii propun un plan de refacere a ecosistemelor marine