Home » Natură » Viermele care mănâncă oase, descoperit în adâncurile apelor

Viermele care mănâncă oase, descoperit în adâncurile apelor

Publicat: 25.08.2022

Adâncurile apelor adăpostesc un animal care arată precum o mică plantă. Acesta nu are gură, stomac sau anus. Animalul trăiește în interiorul unui tub cu penaj roșu la un capăt și câteva rădăcini la celălalt: acesta este viermele care mănâncă oase.

Oamenii de știință au identificat pentru prima dată viermele care mănâncă oase în 2002; acesta creștea ca un covor ciufulit pe un schelet de balenă pe care cercetătorii l-au întâlnit întâmplător la aproape 3.000 de metri adâncime în Golful Monterey, California.

Un robot de mare adâncime a adus la suprafață mostre care au dezvăluit că acestea nu erau plante, ci viermi care mănâncă oase, acum numiți oficial Osedax, adică „devoratorii de oase” în latină.

Cum a fost descoperit viermele care mănâncă oase?

Odată ce oamenii de știință au știut ce să caute, căutarea viermilor care mănâncă oase, cunoscuți și sub numele de viermi zombi, a început cu seriozitate. Echipele de cercetători au luat balene decedate care eșuaseră pe țărm și le-au scufundat la adâncime. Au fost „livrate” oase de animale (precum porci, vaci sau curcani) pe fundul mării, care au fost preluate luni sau ani mai târziu pentru a vedea ce anume le-a infestat, relatează The Guardian.

„Practic, oriunde puneam oase, găseam viermi”, spune Greg Rouse, de la Scripps Institution of Oceanography, San Diego, și membru al echipei care a găsit și descris Osedax.

Până acum au fost găsite peste 30 de specii în întreaga lume. Osedax mucofloris a fost găsit pentru prima dată în largul Suediei. Osedax fenrisi a fost descoperit în apropierea unui canal hidrotermal, la o adâncime de peste 2.000 de metri în Arctica și a fost numit în 2020 după fiul zeului nordic Loki, lupul Fenris.

Cât de mic este animalul?

Viermele care mănâncă oase variază în dimensiune de la lungimea unui deget mic până la mai mic decât o geană. Cei vizibili cu ochiul liber sunt de obicei femele. Masculii sunt în mare parte mici și nu mănâncă oase. Ei trăiesc în „hareme” de zeci sau sute în interiorul tubului mucos al unei femele și așteaptă ca ouăle ei să apară pentru a le putea fertiliza imediat.

Toată energia pe care o primesc acești masculi minusculi vine de la mame, prin intermediul gălbenușurilor de ou. Odată ce au epuizat acel depozit de energie, ei mor. „I-am numit masculi kamikaze”, spune Robert Vrijenhoek, biolog evoluționist pensionat, de la Institutul de Cercetare a Acvariului din Monterey Bay, California, care a făcut, de asemenea, parte din echipa originală care a descoperit Osedax.

Una dintre specii, Osedax priapus, face lucrurile diferit. Rouse și colegii săi l-au numit după zeul antic grec al fertilității, așa cum este reprezentat în frescele erotice. Acești masculi au o dimensiune similară cu femelele și au un trunchi lung și extensibil pe care îl folosesc pentru a se deplasa de-a lungul oaselor.

Atunci când găsesc femele, acești masculi livrează spermatozoizi stocați în capul lor.

De-o vârstă cu dinozaurii

Pentru a se hrăni, Osedax face găuri în oase, producând acid în același mod în care oamenii produc acid gastric. Paleontologii, în încercarea de a descoperi când au evoluat viermii Osedax, au găsit găuri revelatoare perforate în oasele fosilizate ale unui plesiozaur vechi de 100 de milioane de ani, una dintre reptilele marine gigantice care cutreierau cândva oceanul.

Studiile genetice susțin teoria conform căreia Osedax a existat cel puțin din perioada Cretacicului, cu mult înainte de a exista schelete de balene din care să se poată hrăni.

Viermele care mănâncă oase sare de colo-colo prin ocean

În ciuda tuturor speciilor noi care au fost găsite, nimeni nu a găsit nicio larvă de Osedax. Nu este clar cum găsesc viermii oasele. Se crede că pot pluti până când găsesc un schelet, poate ghidați de substanțele chimice existente în apă.

Studiile ADN-ului lui Osedax indică faptul că acești viermi trăiesc în populații uriașe, interconectate, posibil făcându-și trepte din scheletele de balene și ale altor vertebrate mari. „Osedax probabil doar sare din loc în loc pentru a se deplasa în ocean”, spune Vrijenhoek.

Vă recomandăm să citiți și:

Pesticidele distrug creierul albinelor până când acestea nu se mai pot deplasa în linie dreaptă

Două noi specii de scorpion, descrise de elevii de liceu dintr-un stat american

Incredibila călătorie a moliilor, dezvăluită cu ajutorul cipurilor de urmărire

Gorilele au inventat un sunet unic pentru a atrage atenția îngrijitorilor

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?