Musculițele invazive ar putea amenința ecosistemele de pădure

Musculițele cu aripi pătate sunt musculițele invazive introduse din Asia de Sud-Est foarte cunoscute drept dăunători ai culturilor de fructe.

Musculițele invazive își depun ouăle prin distrugerea protecției mecanice a pielii fructului, oferind un punct de intrare pentru infestări ulterioare. Depunerea ouălor și microbii inoculați accelerează apoi degradarea și, ca urmare, fructul putrezește și devine necomestibil.

• Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în…
• Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului

Deși se știe că această musculiță provoacă daune economice masive în agricultură, se cunosc puține lucruri despre impactul ei ecologic asupra ecosistemelor mai naturale, cum ar fi pădurile.

Musculițele invazive concurează cu insectele frugivore native

Un studiu recent realizat de oameni de știință elvețieni de la Institutul Federal Elvețian pentru Cercetarea Pădurilor, Zăpezii și Peisajului WSL și de la Ökobüro Biotopia, publicat în revista NeoBiota, a concluzionat că musculițele cu aripi pătate concurează puternic cu alte specii frugivore și că prezența lor ar putea avea consecințe nefaste pentru ecosisteme.

Echipa de cercetare a evaluat utilizarea plantelor gazdă potențiale în 64 de locuri din păduri, de la jumătatea lunii iunie până la mijlocul lunii octombrie 2020, verificând un total de 12.000 de fructe pentru depozitele de ouă de musculiță.

Cât de amplă este problema?

Pentru a determina dacă atacurile musculițelor declanșează degradarea fructelor, oamenii de știință au înregistrat simptomele de degradare a fructelor după depunerea ouălor. În plus, ei au monitorizat fauna altor musculițe (drosofilide) din zonă, presupunând că musculițele cu aripi pătate ar depăși numeric și ar concura pentru hrană cu alte insecte consumatoare de fructe.

Autorii au găsit depozite de ouă pe fructele a 31 din cele 39 de specii de plante forestiere fructifere pe care le-au studiat, 18 specii prezentând o rată de atac de peste 50%.

În plus, peste 50% dintre speciile de plante afectate au prezentat simptome severe de putrezire după depunerea ouălor. Depunerile de ouă pot modifica atractivitatea fructelor, deoarece le schimbă compoziția chimică și indiciile vizuale, cum ar fi culoarea, forma și modelele reflectorizante, care, la rândul lor, pot determina dispersatorii de semințe, cum ar fi păsările, să consume mai puține fructe.

Musculițele invazive fac ca fructele să nu mai fie apetisante pentru păsări

Având în vedere numărul mare de fructe infestate, se pot aștepta impacturi ecologice semnificative. „Descompunerea rapidă a fructelor atacate de musculița cu aripi pătate (Drosophila suzukii) are ca rezultat o pierdere de fructe disponibile pentru alte specii care concurează pentru această resursă și poate perturba mutualismele de dispersie a semințelor din cauza consumului redus de fructe de către animalele care dispersează, cum ar fi păsările”, spune prof. Martin. M. Gossner, entomolog la WSL.

„Dacă musculița se reproduce în număr mare, atât dispersatorii de semințe, cât și plantele ar putea avea de suferit”, a adăugat el.

Încălzirea globală poate amplifica efectele nedorite

Autorii au mai descoperit că musculițele invazive au fost puternic reprezentate și dominante în capturile capcanelor și au arătat că cu cât acestea erau mai abundente, cu atât mai puțin abundente erau drosofilidele native. Acest lucru sugerează efecte negative suplimentare ale speciilor invazive asupra comunităților native.

Odată cu schimbările climatice în curs de desfășurare, aceste impacturi ecologice potențial severe ar putea fi amplificate în pădurile temperate, deoarece temperaturile medii și de iarnă mai ridicate vor duce, cel mai probabil, la generații mai scurte și la o mortalitate mai scăzută în iarnă, ceea ce în cele din urmă va crește și mai mult presiunea asupra fructelor din pădure și competitivitatea musculițelor cu aripi pătate asupra drosofilidelor native, notează autorii, potrivit Phys.org.

Vă recomandăm să citiți și:

O „țestoasă uriașă fantastică” a fost descoperită recent. Specia era considerată dispărută

Plantele își reprogramează celulele pentru a rezista „invadatorilor”

Test de cultură generală. Câte inimi are o caracatiță?

Dinții au evoluat din solzi care au migrat de pe corp în gură