Florile „au învățat” să se polenizeze singure, iar asta reprezintă un risc

Numărul insectelor a scăzut atât de mult încât plantele iau acum problema reproducerii în propriile mâini. Ele evoluează pentru a se autopoleniza mai des, în loc să se bazeze pe insecte tot mai rare care să le transporte polenul în lung și în lat.

Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și de la Universitatea Montpellier din Franța, după ce au efectuat o analiză genetică a panseluțelor (Viola arvensis) în comparație cu cele mai vechi cultivate din semințe colectate în deceniile anterioare.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Această întrerupere a 100 de milioane de ani de evoluție este posibil să aibă consecințe grave, potrivit echipei de studiu. Ea ar putea provoca accelerarea declinului insectelor, și face ca populațiile de plante să fie mai puțin diverse și mai vulnerabile la schimbările de mediu.

„Analiza geneticii populațiilor relevă o creștere de 27% a ratelor de autopolenizare realizate pe teren în această perioadă”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată, ceea ce indică o creștere bruscă a panseluțelor care optează pentru autopolenizare.

Populațiile de plante, mai vulnerabile la schimbările de mediu

„Am documentat evoluția trăsăturilor către corole mai mici și mai puțin vizibile, producția redusă de nectar și atractivitatea redusă pentru bondari, aceste schimbări de trăsături fiind convergente în cele patru populații studiate.”

Rezultatele au arătat că suprafața florilor era în medie cu aproximativ 10% mai mică în comparație cu cele care au înflorit în urmă cu 20-30 de ani, în timp ce nivelurile de producție de nectar au scăzut cu 20%. Studiul a arătat că plantele moderne erau, de asemenea, mai puțin vizitate de insecte, transmite ScienceAlert.

Alte aspecte ale panseluțelor, inclusiv dimensiunea frunzelor și dimensiunea totală a plantei, nu s-au schimbat semnificativ de-a lungul deceniilor. Acest lucru indică faptul că principala schimbare în acest caz este o trecere la autosuficiență atunci când vine vorba de reproducere.

Florile sunt capabile să evolueze rapid

Știm deja că florile sunt capabile să evolueze rapid pentru a-și maximiza șansele de supraviețuire, dar cercetătorii atrag atenția asupra pericolelor și, în cele din urmă, asupra riscului de extincție pentru speciile de plante implicate.

Echipa din spatele studiului dorește să vadă că se fac mai multe pentru a proteja insectele împotriva amenințărilor legate de pierderea habitatului și de încălzirea planetei – procese-cheie determinate de activitatea umană care continuă să ucidă specii de insecte și care au acum efecte în lanț asupra florilor pe care le polenizează.

„Acest studiu demonstrează că sistemele de împerechere ale plantelor pot evolua rapid în populațiile naturale în fața schimbărilor continue ale mediului”, scriu cercetătorii. „Evoluția rapidă către un sindrom de autoînsușire poate, la rândul său, să accelereze și mai mult declinul polenizatorilor, într-o buclă cu implicații mai largi pentru ecosistemele naturale”.

Cercetarea a fost publicată în New Phytologist.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un palmier uluitor are florile și fructele sub pământ. Cum este polenizat?

Înlocuirea gazonului cu flori aduce multe beneficii și economisește emisii

Cele mai încântătoare și populare flori care nu ajută deloc albinele

Imaginile din satelit arată că plantele „știu” când vor erupe vulcanii