S-a demonstrat pentru prima dată că o specie de crab simte durerea

Cercetătorii de la Universitatea din Gothenburg (Suedia) au demonstrat, pentru prima dată, că stimulii dureroși sunt transmiși către creierul crabului verde european, oferind astfel dovezi suplimentare că crabii procesează durerea. Măsurători similare electroencefalogramelor (EEG) au arătat reacții neuronale clare în creierul crustaceelor în timpul expunerii la stimulări mecanice sau chimice.

În eforturile de a îmbunătăți starea a animalelor pe care le consumăm, cercetătorii s-au concentrat pe crustaceele decapode, inclusiv delicatesele precum creveți, homari, crabi și raci, care sunt capturate din sălbăticie sau crescute în ferme. În prezent, legislația UE nu include crustaceele în reglementările de protecție a animalelor, dar această situație ar putea să se schimbe. Potrivit cercetătorilor, este un pas necesar.

• O nouă forță a naturii pune stăpânire pe Pământ, dezvăluie un studiu
• Test de cultură generală. Care animal simte cu dinții?

„Trebuie să găsim modalități mai puțin dureroase de a ucide crustaceele dacă dorim să continuăm să le consumăm. Acum avem dovezi științifice că acestea experimentează și reacționează la durere”, explică Lynne Sneddon, zoofiziolog la Universitatea din Gothenburg.

Dovezi neurobiologice ce arată că crabii procesează durerea

Anterior, alte grupuri de cercetare au realizat studii observaționale în care crustaceele au fost expuse la impact mecanic, șocuri electrice sau substanțe acide aplicate pe țesuturi moi, precum antenele. Animalele au reacționat atingând zona expusă sau încercând să evite pericolul, ceea ce a dus la ipoteza că simt durere, notează Eurek Alert.

Studiul echipei de la Gothenburg a fost primul care a utilizat măsurători neurobiologice pentru a înregistra activitatea creierului crabilor verzi europeni.

„Am constatat că crabul are un fel de receptori ai durerii în țesuturile moi, deoarece am înregistrat o creștere a activității cerebrale atunci când am aplicat o substanță chimică potențial dureroasă, precum o formă de oțet, pe aceste țesuturi. Același lucru s-a întâmplat și atunci când am aplicat presiune externă pe diverse părți ale corpului crabilor”, explică Eleftherios Kasiouras, doctorand și autor principal al studiului, publicat în revista Biology.

Necesitatea unor metode blânde de sacrificare

În prezent, legislația permite sacrificarea crustaceelor prin metode precum tăierea acestora în viață, o practică interzisă pentru mamifere. „Toate animalele au nevoie de un sistem de durere pentru a evita pericolele. Nu cred că este necesar să testăm fiecare specie de crustacee, deoarece au o structură similară și, implicit, sisteme nervoase similare. Putem presupune că și creveții, racii și homarii trimit semnale externe legate de stimuli dureroși către creier, care procesează aceste informații”, adaugă Kasiouras.

Deoarece crabii procesează durerea, cercetătorii subliniază urgența de a dezvolta metode mai puțin dureroase de manipulare și sacrificare a crustaceelor, apelând la mai multe studii în acest domeniu pentru a garanta o mai bună stare a acestor animale.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce urăsc pisicile apa?

Descoperire șocantă în genomul unuia dintre cei mai frumoși fluturi din Regatul Unit

Test de cultură generală. De ce au animalele coadă?

Caii pot gândi strategic și își pot planifica mișcările