Imagini din satelit arată că Antarctica este mai verde astăzi decât în urmă cu 35 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sateliții sunt martori obiectivi ai schimbărilor climatice de pe Pământ. Din poziția lor orbitală, observă cum ghețurile marine pierd treptat teren în oceanele polare, cum platformele de gheață se destramă și cum zonele anterior înghețate se acoperă de vegetație. Acum, oamenii de știință au analizat 35 de ani de date satelitare, descoperind că Antarctica este mult mai verde decât cu câteva decenii în urmă.

NASA și United States Geological Survey au lansat primul satelit Landsat în 1975. De atunci, au urmat alte opt lansări, cel mai recent fiind Landsat 9, în 2021. Acești sateliți oferă un tezaur unic de informații despre schimbările de pe Pământ, incluzând milioane de imagini care surprind fenomene precum incendiile de pădure, extinderea zonelor urbane, topirea ghețarilor și multe altele.

• A fost descoperit un nou melc de mare mic și colorat
• Test de cultură generală. De ce unele flori se închid noaptea?

Un studiu recent, publicat în Nature Geoscience, a utilizat datele colectate de Landsat între 1986 și 2021 pentru a analiza extinderea vegetației în Peninsula Antarctică. Cercetarea a fost condusă de Thomas Roland, specialist în științe ale mediului la Universitatea Exeter (Anglia), și Olly Bartlett, expert în teledetecție de la Universitatea Hertfordshire (Anglia).

Antarctica este mult mai verde decât acum 35 de ani

„Acest studiu a urmărit să evalueze răspunsul vegetației la schimbările climatice din Peninsula Antarctică în ultimii 35 de ani, cuantificând rata de schimbare în extinderea și direcția vegetației (înverzire versus uscare), aspecte care nu au fost măsurate anterior”, explică cercetătorii. Rezultatele: Antarctica este mult mai verde decât în urmă cu trei decenii.

Studiul a arătat că suprafața acoperită de vegetație pe această peninsulă a crescut de peste 10 ori, de la 0,86 km² în 1986 la 11,95 km² în 2021. Această expansiune este limitată la marginile mai calde ale peninsulei, dar indică o schimbare ecologică majoră, cauzată de emisiile de carbon, subliniază Science Alert.

Colonizarea vegetativă a celei mai reci regiuni de pe Pământ începe cu mușchi și licheni, specii pionier. Aceste plante rezistente, nevascularizate, pot crește pe roci goale, în medii cu puține substanțe nutritive, pregătind terenul pentru alte specii prin eliberarea de substanțe care descompun roca și prin crearea de material organic.

Analiza datelor NDVI (Normalized Difference Vegetation Index), obținute din imagini spectrometrice colectate de Landsat în fiecare lună martie, la finalul sezonului de creștere din Antarctica, confirmă creșterea acestor plante. Studiile anterioare ale lui Roland, bazate pe mostre datate cu radiocarbon din bănci de mușchi, au indicat o accelerare a acumulării de mușchi în ultimele cinci decenii, ceea ce a dus la cercetări suplimentare privind extinderea acestora la altitudini și latitudini mai mari.

„Ne așteptam să vedem o oarecare înverzire pe baza probelor anterioare, dar nu la scara pe care am raportat-o aici”, a spus Roland.

„Rata este cu adevărat impresionantă, mai ales în ultimii ani”, a adăugat Bartlett.

Regiunea de pe glob cu cea mai rapidă încălzire

Peninsula Antarctică de Vest se încălzește mai rapid decât alte regiuni de pe glob. În timp ce ghețarii se retrag și gheața marină se micșorează, se deschid noi habitate pentru specii pionier. Însă această tranziție ridică întrebări cu privire la biodiversitatea autohtonă.

Turismul și activitățile umane pot introduce specii noi, iar semințele sau sporii transportați de vânt pot face același lucru. În unele cazuri documentate, specii robuste au înlocuit deja flora nativă. Pentru a înțelege mai bine impactul, cercetătorii intenționează să efectueze lucrări de teren în zonele cu schimbări semnificative.

„Am ajuns la punctul în care am spus tot ce putem spune folosind arhivele Landsat. Acum trebuie să mergem pe teren, în aceste locuri unde vedem cele mai mari schimbări, și să observăm direct ce se întâmplă”, a declarat Roland.

Cercetătorii vor să determine ce tipuri de comunități vegetale se stabilesc și ce transformări apar în acest mediu aflat în plină schimbare.

Vă recomandăm să citiți și:

Zeci de mii de papagali și-au dezlănțuit furia și au atacat un orășel din Argentina

Test de cultură generală. Care este diferența dintre vreme și climă?

Iată cum un buștean vechi de 4 milenii ar putea salva planeta!

Atmosfera noastră transformă praful din Sahara în minerale care alimentează viața