Cel mai abundent organism al Pământului, care produce o treime din oxigenul din lume, în pericol din cauza încălzirii oceanelor

Pământul nu ar fi locul plin de viață care este fără fotosinteză, procesul prin care energia solară este transformată în combustibil pentru majoritatea lanțurilor trofice ale planetei. O varietate de plante, alge și cianobacterii îndeplinesc acest rol, dar puține la fel de eficient ca Prochlorococcus, considerat cel mai abundent organism fotosintetic al Pământului.

Minuscul chiar și pentru o cianobacterie, acest microb marin are o influență uriașă: contribuie la aproape o treime din producția globală de oxigen și formează o fundație vitală pentru rețelele trofice.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Un nou studiu arată însă că Prochlorococcus și numeroșii săi beneficiari ar putea fi mult mai vulnerabili la creșterea temperaturii oceanelor decât se credea.

Prochlorococcus trăiește în peste 75% din apele de suprafață luminate de soare, fiind cel mai frecvent în tropice, unde este bine adaptat la condiții calde și sărace în nutrienți, scrie ScienceAlert.

„În larg, în tropice, apa are un albastru strălucitor și frumos, pentru că nu se găsește aproape nimic în ea, în afară de Prochlorococcus”, spune François Ribalet, oceanograf la University of Washington și autor principal al studiului.

Microbul trăiește în peste 75% din apele de suprafață

Deși unii cercetători credeau că această bacterie va prospera odată cu încălzirea oceanelor, noul studiu sugerează contrariul: mai cald nu înseamnă neapărat mai bine pentru Prochlorococcus.

Intervalul optim pentru creșterea sa este între 19 și 28 °C. În multe ape tropicale și subtropicale se prognozează depășirea acestui prag superior în următorii 75 de ani.

Pentru studiu, echipa a analizat 800 de miliarde de celule colectate în timpul a 90 de expediții științifice desfășurate pe 13 ani, folosind un citometru de flux special dezvoltat pentru detectarea fitoplanctonului minuscul precum Prochlorococcus.

Adaptările lui – dimensiunea extrem de mică și genomul redus la strictul necesar – l-au ajutat să supraviețuiască în mări sărace în nutrienți, dar probabil i-au costat gene antice pentru răspuns la stres, limitându-i acum rezistența la încălzire.

Microbul marin are o influență uriașă

Această slăbiciune ar putea deschide calea pentru Synechococcus, un alt grup de cianobacterii capabil să suporte mai bine temperaturi mai ridicate, dar care are nevoie de mai mulți nutrienți.

„Dacă Synechococcus preia controlul, nu e sigur că alte organisme vor putea interacționa cu el în același fel în care au făcut-o cu Prochlorococcus de milioane de ani”, avertizează Ribalet.

În plus, habitatul său se va deplasa către poli, dar impactul asupra ecosistemelor tropicale ar putea fi major. „Nu vor dispărea, dar harta lor se va muta”, concluzionează Ribalet.

Studiul a fost publicat în revista Nature Microbiology.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum ne-ar putea ajuta cei mai vechi microbi ai Pământului?

Microbi unici descoperiți în pădurea Amazoniană ar putea influența schimbările climatice

Microbii intestinali ne-ar putea proteja de „chimicalele veșnice”

Microbii de la mamă influențează dezvoltarea creierului copilului, indică un studiu