Cuiburile de zăgani pot conține artefacte culturale, unele vechi chiar și de 650 de ani

Mulți oameni au observat păsări adunând bucăți mici de materiale create de om, fâșii de pungă de plastic sau resturi de hârtie, și ducându-le în cuib. Acest comportament este destul de răspândit la păsări. Particularitatea unor specii mai mari, precum anumiți vulturi, acvile sau șoimi, este faptul că folosesc același cuib timp de secole, atâta vreme cât acesta rămâne într-un loc sigur. Generații întregi continuă să locuiască și să adauge materiale la aceleași cuiburi, timp de sute de ani. Ce astfel de materiale au fost găsite în cuiburile de zăgani?

Aceste comportamente sunt bine documentate la zăgan (Gypaetus barbatus), numit și vultur bărbos, o specie amenințată care își construiește cuiburile în grote de stâncă, adăposturi naturale sau pe cornișe. Specia este întâlnită mai ales în lanțurile muntoase europene, în special în Pirinei. Mediul din multe dintre aceste regiuni este arid, iar structurile asemănătoare peșterilor în care se găsesc cuiburile oferă condiții ideale pentru conservarea pe termen lung.

• Cea mai mare pânză de păianjen din lume a fost găsită într-o peșteră europeană
• Orcile au început să vâneze rechini albi într-un mod ingenios

În urmă cu mai bine de un deceniu, un grup de cercetători spanioli a avut ocazia să examineze în detaliu 12 astfel de cuiburi. Studiul lor a scos la iveală o serie de descoperiri surprinzătoare în cuiburile de zăgani.

Studiul a fost publicat în revista Ecology.

Ce artefacte au găsit oamenii de știință în cuiburile de zăgani?

„Între 2008 și 2014, am desfășurat cercetări intense asupra a peste 50 de cuiburi istorice de vultur bărbos, bine conservate, în sudul Spaniei, unde specia a dispărut acum aproximativ 70-130 de ani. Am analizat în detaliu 12 cuiburi, iar rămășițele au fost identificate și studiate strat cu strat, după metode arheologice consacrate”, au explicat cercetătorii.

Echipa a răscolit straturi de secole, pline de fragmente de coajă de ou, resturi de pradă și materiale de cuibărit, iar printre acestea au descoperit și 226 de obiecte create sau modificate de oameni.

Descoperirea oferă o privire inedită atât asupra ecosistemelor trecute, cât și asupra culturilor umane din regiune. Printre obiectele găsite se aflau o praștie confecționată din planta esparto, încălțăminte, un vârf de arbaletă, o bucată de piele de oaie decorată și o suliță de lemn. Mai uimitor este faptul că unele dintre obiecte aveau peste 600 de ani, potrivit datărilor cu carbon-14. O pereche de pantofi a fost datată la circa 675 de ani, iar bucata de piele decorată la aproximativ 650 de ani. Totuși, au fost identificate și obiecte mai recente, precum o parte dintr-un coș, veche de aproximativ 150 de ani, scrie Phys.org.

Studiul ne ajută să înțelegem mai bine atât animalele, cât și oamenii

„Datorită solidității structurilor de cuib ale vulturului bărbos și amplasării lor în zone protejate din vestul Mediteranei, peșteri și adăposturi stâncoase cu temperaturi relativ stabile și umiditate scăzută, acestea au funcționat ca niște muzee naturale, conservând materiale istorice în stare bună”, scriu autorii studiului.

Pe lângă obiectele realizate de oameni, cercetătorii au mai găsit 2.117 oase, 86 de copite, 72 de fragmente de piele, 11 urme de păr și 43 de coji de ou. Echipa notează că acest tip de studiu „poate oferi informații despre schimbările de-a lungul timpului în spectrul trofic, despre mediul trecut și despre speciile sălbatice și domestice existente”.

De asemenea, aceste cuiburi sunt considerate o resursă valoroasă pentru a investiga și înțelege mai bine ecologia, tendințele biodiversității și schimbările de mediu la care au fost expuși vulturii. Concluziile pot sprijini eforturile de restaurare a habitatelor și de reintroducere a speciei.

Vă recomandăm să citiți și:

O „barieră necunoscută” împiedică meduzele să traverseze Atlanticul

Test de cultură generală. De ce le place pisicilor să doarmă pe oameni?

De ce s-au hotărât oamenii de știință să injecteze coarnele de rinocer cu izotopi radioactivi?

Multe specii de fluturi au două „capete”, iar oamenii de știință au aflat acum și motivul