Cum influențează florile transmiterea virusurilor la albine?

Un nou studiu, coordonat de doctorandul Idan Kahnonitch sub îndrumarea prof. Yael Mandelik, de la Universitatea Ebraică, și a dr. Asaf Sadeh, de la Institutul Volcani, în colaborare cu prof. Nor Chejanovsky (Institutul Volcani), prof. Michelle Flenniken și dr. Katie Daughenbaugh, de la Montana State University (SUA), arată că transmiterea virusurilor la albine sălbatice este strâns legată de compoziția și disponibilitatea plantelor cu flori, atât la nivelul habitatului local imediat, cât și al peisajului mai larg.

Studiul demonstrează că virusurile asociate în mod obișnuit cu albinele melifere sunt prezente și la albinele solitare sălbatice, iar transmiterea virusurilor la albine este puternic influențată de comunitățile florale.

• Cum au transportat oamenii porcii peste Pacific?
• Istoria aricilor: cum au ajuns aceste mamifere adorabile să fie asociate cu vrăjitoria?

Analizând populații de albine sălbatice din mai multe situri ale unui agroecosistem mediteranean, cercetătorii au constatat că diversitatea florilor dintr-un loc, dar și disponibilitatea resurselor florale din peisajul înconjurător, au un rol esențial în determinarea momentului și a locului în care apar virusurile la albine.

Studiul este publicat în revista Ecological Applications.

Florile nu sunt doar surse de hrană, ci modelează și transmiterea virusurilor la albine

Echipa s-a concentrat pe albinele din genul Andrena, un grup important de polenizatori sălbatici, pe care le-a testat pentru mai multe virusuri răspândite în rândul albinelor. Rezultatele sugerează că florile funcționează ca puncte comune de întâlnire pentru diferite specii de polenizatori, creând astfel oportunități pentru transmiterea virusurilor. Anumite comunități florale au fost asociate cu o probabilitate mai mare de prezență virală, iar disponibilitatea resurselor florale la nivel de peisaj, pe o rază de până la un kilometru, s-a dovedit un predictor deosebit de puternic, scrie EurekAlert.

„Rezultatele noastre arată că florile nu sunt doar surse de hrană pentru polenizatori. Ele modelează și dinamica bolilor în cadrul comunităților de polenizatori. Acest lucru înseamnă că deciziile legate de managementul și refacerea habitatelor, care se concentrează adesea pe comunitățile de plante, pot avea consecințe neintenționate asupra sănătății polenizatorilor dacă transmiterea bolilor nu este luată în calcul”, au declarat cercetătorii.

O schimbare de abordare

Studiul a identificat, de asemenea, dovezi că virusurile pot fi transferate între albinele melifere gestionate de om și albinele sălbatice, ceea ce întărește îngrijorările legate de impactul agriculturii intensive și al apiculturii asupra sănătății polenizatorilor nativi. Deși nivelurile de virus detectate la albinele sălbatice au fost în general scăzute, prezența acestora a fost constant corelată cu condițiile ecologice, în special cu structura comunităților florale și disponibilitatea resurselor.

Cercetătorii subliniază că strategiile de conservare a polenizatorilor ar trebui să depășească simpla creștere a abundenței sau diversității florilor. În schimb, ei susțin o abordare la nivel de peisaj, care să țină cont de speciile de plante prezente, de modul în care polenizatorii împart resursele florale și de felul în care aceste interacțiuni pot influența răspândirea bolilor.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum au transportat oamenii porcii peste Pacific?

Istoria aricilor: cum au ajuns aceste mamifere adorabile să fie asociate cu vrăjitoria?

De ce adolescenții au comportamente riscante? Cimpanzeii ar putea avea răspunsul

Știați că există șerpi „dreptaci”?