Prima pagină Stiinta

Ce îşi doresc femeile? Pastila care reaprinde flacăra iubirii

Redactia Descopera.ro | 05.30.2013 | ● Vizualizări: 46646

În trecut, femeile care nu manifestau sau care îşi pierdeau dorinţa sexuală erau stigmatizate şi numite „frigide”. Astăzi, această problemă este diagnosticată de psihiatri şi etichetată drept tulburarea hipoactiva a dorintei sexuale (HSDD). În prezent, nu există niciun tratament pentru această tulburare, însă marile companii farmaceutice doresc să creeze unul care să le dea şansa femeilor să îşi îmbunătăţească viaţa sexuală.

Recent, Daniel Bergner a publicat un articol în New York Times în care rezumă câteva idei din cartea sa „What Do Women Want? Adventures in the Science of Female Desire”. Printre altele, D. Bergner povesteşte cum acum doi ani, în Statele Unite, a fost dat publicităţii un anunţ prin care se anunţa că se caută femei dispuse să ia parte la un studiu care să testeze efectele unui medicament care ar putea trata tulburarea hipoactiva a dorintei sexuale. Nenumărate femei din SUA au aplicat atunci, în speranţa de a se număra printre cele 420 de persoane ce urmau să fie implicate în studiu. Însă multe dintre ele au fost refuzate după ce s-a constatat că nu se încadrează perfect în profilul cerut pentru participante. Acest profil este creat de psihiatrii pe baza unor criterii stricte. Mai exact, pentru a putea fi diagnosticate cu HSDD femeile nu trebuie să înregistreze numai o disfuncţionalitate a dorinţei sexuale, ci să aibă şi probleme emoţionale determinate tocmai de această problemă. Pe baza acestor criterii, se estimează că aproximativ 10-15 procente dintre femei suferă de această tulburare. Totuşi, ei nu exclud nici posibilitatea ca, în situaţia în care parametrii de diagnosticare nu ar mai fi atât de statistici, procentul femeilor care se confruntă cu HSDD să crească până la 30 de procente. 

Mai mult, pentru o parte dintre aceste femei, tulburarea s-a manifestat pe tot parcursul vieţii indiferent de partenerul pe care l-au avut sau de durata relaţiei. Pentru femeile de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, este posibil ca menopauza sau urmările ei să joace un rol în apariţia HSDD, însă acest lucru este dezbătut de specialişti. Pe de altă parte, pentru un număr destul de mare de femei, lipsa dorinţei sexuale poate fi provocată de inhibitorii selectivi ai receptorilor de serotonină (SSRI), compuşi des folosiţi în antidepresivi. 

Cu toate acestea, în cazul multora dintre aceste femei se pare că principala cauza care provoacă lipsa dorinţei sexuale este chiar monogamia. Acest lucru este explicat prin faptul că HSDD apare mai des la femeile care au de mult timp un singur partener, decât la bărbaţii monogami. Psihologii evoluţionişti susţin că acest fenomen se reduce la acea parte biologică din noi care este înnăscută, argumentând că bărbaţii au porniri sexuale mai puternice, motiv pentru bărbatul are tendinţa de a alege femeia cere îi este cel mai aproape şi va deveni monogam. Totuşi, acest subiect al pornirilor sexuale diferenţiate în funcţie de sex este discutabil. O meta-analiză, realizată de psihologii Janet Hyde şi Jennifer L. Petersen de la universităţile din Wisconsin şi respectiv Madison, a cuprins mai bine de 800 de studii realizate între anii 1993 şi 2007 şi a sugerat că statisticile folosite de psihologi pentru a demonstra diferenţele înnăscute (precum numărul de parteneri sexuali sau rata masturbărilor) sunt extrem de influenţate de cultură. Prin urmare, singurul lucru pe care îl stiu oamenii de ştiinţă este acela că există disparităţi legate de dorinţa sexuală manifestate de bărbaţi şi femei, cel puţin după ce aceştia sunt implicaţi în relaţii de durată.



Tot cu privire la acest subiect a realizat şi Dietrich Klusmann, psiholog de la Universitatea din Hamburg-Eppendorf, un studiu la care au luat parte 2.500 de subiecţi. În urma analizelor, el a constatat că femeile şi bărbaţii care erau implicaţi în relaţii proaspăt formate raportau  că sunt atraşi unul de celălalt, din punct de vedere sexual, mai mult sau mai puţin egal. În schimb, în rândul cuplurilor care se formaseră de 1-4 ani, s-a observat că dorinţa femeilor scade, comparativ cu cea a bărbaţilor.

În acelaşi timp, scăderea poftei sexuale a femeilor s-a constatat şi în rândul cuplurilor se lesbiene. 

De ce este necesară o astfel de pastilă?

La studiul „Lybrido and Lybridos” s-au înscris sute de femei în speranţa că vor fi destul de norocoase încât să nu facă parte din grupul de control care primeşte placebo, ci din celălalt grup care va beneficia de tratamentul minune. 

Toate participantele sunt implicate în relaţii de lungă durată şi toate au aceeaşi problemă: deşi se simt atrase de partenerii lor, cumva nu mai au pofta sexuală pe care o aveau la începutul relaţiei. 

Una dintre participantele la studiu a fost Zita, o tânără în vârstă de 31 de ani, căsătorită de 6 ani şi îndrăgostită de partenerul ei de 11 ani. Ea le-a povestit cercetătorilor, la fel ca multe alte femei înaintea ei, că relaţia cu partenerul său a fost perfectă la început, din punct de vedere sexual. Apoi, odată cu trecerea timpului, dorinţa ei s-a transformat în evitare. Şi astfel au început scuzele: „trebuie să fac neapărat curăţenie” sau  „să termin nişte chestiuni legate de serviciu”. Deşi încă îl considera atrăgător,  Zita îşi făcea de lucru câteva zeci de minute înainte de culcare în speranţa ca soţul ei să fi adormit deja şi să nu mai încerce să îi propună iniţierea unui act sexual. 

În situaţia lui Zita se află sute de femei şi multe dintre ele au încercat tehnici precum „role playing” însă nimic nu le-a putut readuce pofta sexuală pe care au avut-o la începutul relaţiei. În joc sunt vieţile multor oameni, atât femei cât şi bărbaţi, cupluri care se luptă să reaprindă flacăra iubirii şi care sunt dispuse să facă orice pentru a retrăi viaţa pe care o aveau la începutul relaţiilor. 

În căutarea tratamentului potrivit

Crearea unui medicament care să le redea femeilor dorinţa sexuală a reprezentat o obsesie pentru companiile de farmaceutice în ultimul deceniu. În parte, această căutare a fost mânată de sumele de bani pe care oamenii au fost dispuşi să le dea pentru Viagra. 

Totuşi, în timp ce Viagra şi alte tratamente asemănătoare se ocupă, în mare, doar de îmbunătăţirea fluxului sanguin la nivelul penisului,  complexitatea psihologică a lipsei de dorinţă sexuală i-a învins până acum pe giganţii industriei farmaceutice. 

Spre deosebire de Viagra, se pare că medicamentul pentru femei va fi ceva mai complex, dar şi mai contestat. 

În primul rând trebuie să nu uităm că şi Viagra, dar şi alte medicamente similare, au impact asupra mentalului. Când medicamentul îi dă bărbatului erecţia dorită, atunci aceasta în combinaţie cu  nervii sensibili şi senzaţia bruscă de putere pe care o capătă îi vor alimenta acestuia dorinţa sexuală. 

Cercetările realizate pe femei, în schimb, au demonstrat că acestea sunt mai puţin conştiente de excitarea genitală, motiv pentru care Viagra nu le poate ajuta suficient încât să le trezească dorinţa pentru sex. Cu alte cuvinte, pentru a le trezi femeilor dorinţa sexuală este nevoie să acţionezi la nivelul creierului. De aceea, Lybrido este o combinaţie de Viagra (sildenafil) şi testosteron. La fel ca în cazul bărbaţilor, Viagra trimite sângele către organe în timp ce testosteronul poate mări dorinţa sexuală. Al doilea medicament, Lybridos, combină testosteronul cu buspironă, un medicament folosit împotriva anxietăţii care scade pentru scurt timp nivelul de serotonină (serotonina poate reduce dorinţa de a întreţine un act sexual). 

Testosteronul şi serotonina sunt elemente extrem de importante. Urcând de la nivelul ovarelor şi al glandelor renale aşezate deasupra rinichilor, testosteronul ajunge prin fluxul sanguin în creier unde, prin mijloace necunoscute încă, susţine producţia şi eliberarea dopaminei. (Este posibil ca şi estrogenul transportat de sânge, care derivă din testosteron, să fie implicat în acest proces). În ceea ce priveşte serotonina, ea este elementul care zădărniceşte planurile dopaminei. Serotonina este o moleculă a autocontrolului. Ea insuflă stabilitate, coerenţă şi calm (lucru care explică de ce SSRI - inhibitorii selectivi de receptare a serotoninei - care invadează creierul cu serotonină, ne dau o senzaţie de bine având capacitatea de a combate depresia). În mare vorbind, dopamina este un impuls, în timp ce serotonina inhibă şi promovează organizarea. Şi în sexualitate, la fel ca în multe alte emoţii, cele două (serotonina şi dopamina) trebuie să funcţioneze echilibrat. Dacă dopamina domină prea mult, poftele se pot transforma în haos. Dacă serotonina este cea dominantă, atunci raţionalitatea inhibă dorinţa sexuală. 

Totuşi, cunoaşterea acestor informaţii şi manipularea componentelor astfel încât să poată fi creată o pastilă benefică pentru femei sunt două lucruri diferite. Înainte de Lybrido şi Lybridos au mai existat şi alte medicamente ce păreau promiţătoare. 

LibiGel a fost un gel pe bază de testosteron, creat de BioSante, care ajungea în fluxul sanguin al femeii, prin piele. Deşi încercarea părea promiţătoare, în 2011, când s-au încheiat studiile clinice, rezultatele au demonstrat că produsul avea aceleaşi efecte ca tratamentul placebo. 

Acum trei ani, compania Boehringer Ingelheim a creat Flibanserin, o pastilă non-hormonală care ţintea neurotransmiţătorii, însă după studiile clinice, reprezentanţii FDA nu s-au declarat impresionaţi. 

Bremelanotide, un alt medicament non-hormonal, prezentat sub formă de inhalant nazal, a fost testat în 2006 şi 2007. Rezultatele au arătat că el readucea dorinţa sexuală în rândul femeilor, însă avea şi efecte secundare precum variaţii mari ale tensiunii şi senzaţii de vomă. 

Medicamentul propus de danezul Adriaan Tuiten, în schimb, funcţionează diferit de cele create anterior. 

În primul rând, atât Lybrido cât şi Lybridos conţin două substanţe chimice active ale căror efecte se manifestă simultan. Fiecare medicament intervine în echilibrul dintre serotonina şi dopamină, dându-i dopaminei (cea care determină dorinţa sexuală) un avantaj temporar. 

Ambele medicamente au două straturi. Cel exterior este format din testosteron, are aromă de mentă şi se topeşte în gură. Când partea exterioară se dizolvă, femeile înghit comprimatul din interior care are o eliberare întârziată. În cazul medicamentului Lybrido, această pastilă interioară este „verişoară” pastilei Viagra. Ideea este că o moleculă similară cu Viagra, care suplimentează fluxul sanguin la nivelul organului genital, va funcţiona în combinaţie cu testosteronul. Această combinaţie va stimula mintea astfel încât aceasta să conştientizeze impulsul erotic şi să activeze reţelele de dopamină. Lybridos foloseşte, aşa cum am notat mai sus, buspironă în loc de molecula asemănătoare cu Viagra. Administrată zilnic, buspirona poate creşte nivelul serotoninei din creier. Însă atâta timp cât ea nu este administrată mai des de o dată la două zile, buspirona are ca efect pe termen scurt suprimarea serotoninei, pentru câteva ore. 

Cât de eficiente sunt noile pastile?

„Am făcut sex de 5 ori pe săptămână, comparativ cu o dată pe săptămână cum se întâmpla înainte”, a declarat Zita după ce a terminat flaconul de Lybrido. „Îmi doream să fac sex chiar şi după ce tocmai făcusem asta. Mă simţeam excitată şi eram agitată. Simţeam că trebuie să fac ceva în legătură cu asta altfel nu dormeam toată noaptea”, a explicat Zita. De asemenea, atunci când a fost întrebată ce părere are soţul ei, Zita a răspuns râzând: „Este fericit”. 

De curând, Tuiten a publicat o mică parte din rezultatele obţinute la studiile preliminare. Datele complete, care urmează să fie trimise la FDA, demonstrează că Lybrido aduce beneficii evidente, crescând dorinţa sexuală în rândul femeilor. (Rezultatele referitoare la efectul produs de Lybridos nu au fost analizate în detaliu, însă Tuiten susţine că rezultatele preliminarii sunt pozitive) Tuiten este încrezător şi spune că FDA îi va permite să realizeze un alt set de studii clinice pe 1.200 de subiecţi. În acest ritm, dacă totul va funcţiona aşa cum trebuie, s-ar putea ca până în 2016 Lybrido şi Lybridos să poată fi comercializate. 

Totuşi, trebuie să luăm în considerare că tabletele nu promit decât să repornească dorinţa sexuală în rândul femeilor, iar asta nu înseamnă că toate relaţiile de cuplu vor putea fi „reparate” doar prin administrarea lor. Pentru unii s-ar putea ca îmbunătăţirea vieţii sexuale să fie exact ceea ce aveau nevoie, însă nu pentru toată lumea. 

Pe de altă parte nu este exclusă nici posibilitatea ca unele femei să se simtă presate de partenerii lor care le vor spune „De ce nu mergi la doctor să îţi prescrie o reţetă?”

Dincolo de ceea ce se va întâmpla în milioane de dormitoare din întreaga lume, va trebui să ne gândim şi la transformările sociale care ar putea avea loc. Nu este exclus nici ca plasarea pe piaţă a acestui produs să aibă urmări la fel de puternice precum cele din anii `60. Atunci, odată cu aprobarea pastilelor contraceptive nu s-a schimbat doar viaţa sexuală a femeilor ci şi statutul lor, atât cel social, cât şi cel economic..