Prima pagină Stiinta

Ce spune grupa de sânge despre sănătatea ta?

Mihaela Stănescu 12.16.2013 | ● Vizualizări: 103428

Unii afirmă că grupa de sânge ne influenţează personalitatea. Alţii susţin că trebuie să ţinem seama de grupa sanguină pentru a identifica regimul alimentar cel mai potrivit pentru fiecare dintre noi. Iar alţii, în fine, califică drept speculaţii şi idei neştiinţifice toate aceste afirmaţii. Şi totuşi - cu excepţia evidentă a cazului în care avem nevoie de o transfuzie - există şi aspecte ale vieţii noastre în care să conteze ce grupă de sânge avem? Unii oameni de ştiinţă răspund afirmativ şi susţin că fiecare grupă sanguină este corelată cu un risc mai mare de apariţie a anumitor boli. În multe cazuri, e prea devreme pentru a vorbi despre o legătură cauză-efect, dar asocierile descoperite sunt de mare interes, atât pentru medici, cât şi pentru publicul larg, şi ne-ar putea ajuta să avem grijă în mod mai eficient de sănătatea noastră.

În Japonia, este foarte răspândită concepţia conform căreia personalitatea unui om este legată de grupa sa de sânge. Deşi studiile ştiinţifice nu au confirmat până acum o asemenea legătură, convingerea că ea există face parte din cultura japoneză.

De celalaltă parte a Pacificului, un medic american, Peter J. D’Adamo, susţine de mai mulţi ani ideea că alimentaţia trebuie personalizată în funcţie de grupa sanguină, deoarece fiecare grupă de sânge are particularităţile ei, care îl fac pe individul purtător să tolereze bine anumite alimente şi să fie sensibil la altele, care au efecte nocive asupra organismului său. Marea majoritate a medicilor şi nutriţioniştilor resping ideea, afirmând că nu este susţinută de dovezi ştiinţifice solide. Subiectul a fost dezvoltat într-un articol precedent, aşa că puteţi citi mai multe despre el aici.

Dar în afară de nutriţie şi personalitate, are grupa de sânge vreo importanţă pentru viaţa noastră? Multă vreme oamenii de ştiinţă au crezut că, din punct de vedere medical, grupa de sânge este relevantă numai din perspectiva restrânsă a medicinei transfuzionale – o ramură specializată a medicinei, care se ocupă de aspectele legate de recoltarea, păstrarea, prelucrarea şi transfuzarea sângelui şi a componentelor acestuia. O altă însemnătate din punct de vedere medical nu părea să aibă tipul de sânge particular fiecărui individ uman.



Dar iată că, în ultimele decenii, o serie de studii întreprinse de instituţii ştiinţifice dintre cele mai respectabile au început să dea la iveală o legătură între anumite grupe de sânge şi prevalenţa anumitor maladii.  E un domeniu de cercetare aflat încă la începuturile sale, dar rezultatele obţinute până acum promit descoperiri încă şi mai interesante pe viitor, pe măsură ce datele se vor aduna.

Iată, prin , urmare, câteva descoperiri recente privind riscul apariţiei anumitor boli la diferite persoane, în funcţie de grupele lor sanguine.

Unul dintre primele studii ample asupra unor corelaţii de acest tip a fost publicat în anul 1956, în JAMA (Journal of American Medical Association); autorii au studiat peste 5.000 e pacienţi care sufereau de diferite maladii (anemie pernicioasă, leucemie, colită ulcerativă, ulcer gastro-duodenal, anomalii congenitale şi diferite tipuri de cancere.)

Cea mai puternică asociere (statistic vorbind) a fost observată în cazul ulcerului gastro-duodenal, mai frecvent la persoanele cu grupa 0. În schimb, cancerul de stomac a fost constatat mai frecvent la persoane cu grupa A. Tot în rândul celor cu grupa A se întâlneau şi cazuri mai numeroase de anemie pernicioasă, o maladie autoimună determinată de deficitul de vitamina B12, ca urmare a lipsei din organism a unei substanţe specifice, factorul intrinsec, secretat în mod normal de mucoasa stomacului; în lipsa acestui factor, vitamina B12 nu mai poate fi absorbită corespunzător în intestin.

De-a lungul anilor care au trecut de atunci, mai multe studii au confirmat aceste asocieri.

Mult mai recent, în 2012, un studiu realizat la Universitatea Harvard, sub conducereea dr. Lu Qi,  a dus la concluzia că persoanele cu grupele de sânge A, B, sau AB sunt mai susceptibile de a se îmbolnăvi de inimă, comparativ cu cele care au grupa 0. Totuşi, cercetătorii au subliniat că un stil de viaţă sănătos are un rol esenţial în prevenirea maladiilor cardiace la persoanele pe care grupa lor de sânge le predispune la aceste boli.

Autorii, care şi-au publicat descoperirile în jurnalul  Arteriosclerosis, Thrombosis and Vascular Biology, au analizat date provenite din două studii foarte ample, care au urmărit‘, în total, aproape 90.000 de participanţi timp de cel puţin 20 de ani. Prelucrând statistic enormul volum de date, cercetătorii au ajuns la concluzia că persoanele cu grupa AB au un risc cu 23% mai mare de a dezvolta maladii cardiace; cele cu grupa  B - un risc cu 11% mai mare, iar cele cu grupa A - cu 5% mai mare, comparativ cu persoanele cu grupa 0.

Un studiu anterior, condus de tot de prof. Lu Qi, arătase  că persoanele cu grupa AB (atât bărbaţi, cât şi femei), precum şi femeile cu grupa B au un risc mai ridicat de a suferi un accident vascular cerebral, comparativ cu cele cu grupa 0.

Alte studii au scos, de asemenea, la iveală corelaţii de mare interes pentru sănăatea publică, dar şi pentru sănătatea fiecăruia dintre noi.

  • Astfel, persoanele cu grupa A sunt mai predispuse să aibă un nivel mai ridicat al colesterolului total, precum şi al lipoproteinelor cu densitate mică, LDL (cunoscute popular sub numele de colesterol “rău”; nivelul mare de LDL este considerat drept un factor major de risc în apariţia bolilor cardiovasculare.
  • persoanele cu grupa A au o sensibilitate mai mare la atacul unui patogen numit rotavirus, care provoacă simptome digestive precum diareea şi voma.
  • persoanele cu grupele A, B şi AB prezintă un risc semnificativ  crescut de cancer pancreatic faţă de cele cu grupa 0, conform unui studiu publicat în 2009 în Journal of the National Cancer Institute.

Corelaţia dintre grupa sanguină şi prevalenţa anumitor tipuri de cancer este o temă de cercetare de mare actualitate. Un studiu realizat în India pe 2640 de pacienţi care sufereau de cancer, studiu ale cărui rezultate au fost publicate în 2010, a arătat că:

  • în general, printre bolnavii diagnosticaţi cu cancer se găsesc mai multe persoane cu grupa A şi mai puţine cu grupa 0, faţă de proporţia acestor 2 grupe de sânge în grupul de control.
  • indivizii cu grupele A şi B sunt mai predispuşi la apariţia cancerelor orale
  • persoanele cu grupa A sunt mai predispuse la cancerul de sân şi de plămâni
  • persoanele cu grupele B şi 0 prezintă o probabilitate mai mare de a dezvolta cancere gastrointestinale

Chiar şi probabilitatea de a avea copii pare să fie influenţată, într-o măsură, de grupa sanguină, cel puţin în cazul femeilor care recurg la tratemente de fertilitate: dintr-un grup de femei care au încercate aceste tratamente, cele cu grupele A şi AB aveau în ovare rezerve mai mari de ovule, având, prin urmare, şanse mai mari de a rămâne gravide în urma tratamentelor, comparativ cu femeile cu grupa 0. (În ceea ce priveşte femeile cu grupa B, cercetătorii de la Universitatea Yale, autorii studiului, nu au putut trage o concluzie fermă, deoarece numărul femeilor cu această grupă de sânge în eşantionul studiat a fost prea mic.) Prin urmare, oamenii de ştiinţă sunt de părere că femeile cu grupa 0 ar trebui să îşi verifice mai des nivelul fertilităţii - prin intermediul unor analize de sânge specifice - pe măsură ce înaintează în vârstă, deoarece ele par mai predispuse la epuizarea mai timpurie a rezervei de ovule care le-ar permite să mai aibă copii.

Citind toate aceste informaţii, e foarte probabil să începem să suferim de cunoscuta “boală a studentului la medicină” - studentul care, citind în cărţile de  patologie despre fel de fel de boli, cu tot soiul de simptome, începe să se creadă bolnav de toate acele boli.

Dar nu e cazul să ne panicăm astfel; fiecare grupă de sânge are, după cum se vede, avantajele şi dezavantajele ei în ceea ce priveşte asocierea cu anumite afecţiuni. În lumina acestor corelaţii, oare ar alege cineva o grupă anume, dacă i s-ar da de ales?

Oricum, nu ne putem alege grupa de sânge, iar aceste legături sunt corelaţii statistice: ele indică o predispoziţie, un risc mai mare de a avea o boală sau alta. Cu toţii suntem predispuşi, prin genele cu care ne naştem, la anumite afecţiuni, iar asocierea dintre grupa sanguină - şi ea determinată de anumite gene - şi diferite boli este un aspect al acestei “soarte genetice” a fiecăruia dintre noi. Dar, pe de altă parte, soarta şi-o mai face şi omul; dacă vreţi, această mostră de înţelepciune populară, reprezintă, aplicată în acest context, contribuţia factorilor externi la starea noastră de sănătate. Un stil de viaţă nesănătos te predispune la boli în măsură cel puţin la fel de mare ca şi genele, în timp ce grija faţă de sănătate poate contracara, în bună măsură, nişte gene “proaste”.

Care este importanţa cunoaşterii acestor asocieri? În primul rând, asemenea informaţii ar putea fi de ajutor medicilor pentru stabilirea diagnosticelor – un indiciu în plus se poate dovedi extrem de util.

Apoi, în măsura în care se va demonstra existenţa clară a unei relaţii cauză-efect între grupa de sânge şi riscul mărit de apariţie a anumitor boli, atât medicii, cât şi potenţialii pacienţi vor  putea face mai mult pentru a preveni apariţia bolilor la care ne predispune o grupă de sânge sau alta.

În ansamblu, vom şti mai multe despre noi înşine – despre vulnerabilităţile organismului nostru, despre potenţialele probleme de sănătate care ne pândesc şi, astfel „înarmaţi”, vom putea lupta din timp şi cu mai multe şanse de izbândă împotriva unor boli care ne-ar  ameninţa sănătatea.

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI