Ce tip de sport este cel mai bun pentru creier? VIDEO

Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au comparat impactul neurologic al diferitor tipuri de exerciţii: alergarea, ridicarea greutăţilor şi exerciţii de formare de intensitate maximă. 

 

Rezultatele surprinzătoare sugerează că exerciţiile cele mai grele pot fi nu tocmai cea mai bună opţiune pentru sănătatea creierului pe termen lung.

 

După cum a fost demonstrat, exerciţiile pot schimba structura şi funcţiile creierului. Studiile pe animale şi oameni au arătat că activitatea fizică creşte volumul creierului şi poate reduce numărul şi dimensiunea găurilor din materia albă şi gri, legate de vârstă.

 

 

Exerciţiile, de asemenea, măresc neurogeneza adultă, ceea ce însemană creşterea de noi celule cerebrale într-un creier deja matur. În studiile asupra animalelor, exersarea, sub formă de aleragre în rotiţe sau pe benzi, poate dubla sau chiar tripla numărul de neuroni noi care apar după aceea în hipocampusul animalelor. La oameni, hipocampusul este zonă a creierului responsabilă de învăţare şi memorie, iar oamenii de ştiinţă cred că exerciţiile au un impact similar asupra hipocampusului uman.

 

Potrivit noului studiu, care a fost publicat în Journal of Physiology, cercetatorii de la Universitatea din Jyvaskyla, Finlanda, au adunat un grup mare de şobolani masculi adulţi. Cercetatorii au injectat şobolanilor o substanţă care marchează noile celule ale creierului şi apoi au repartizat şobolanii pe grupuri cu diferite programe de antrenament, un grup, însă, a rămas sedentar, pentru a fi grupul de control. 

 

 

Pentru unele animale au fost pregătite roţi de alergare, permiţându-le să alerge în voie. Kilometrajul individual al rozătoarelor a variat. Alţii au fost supuşi unor exerciţii pentru antrenarea rezistenţei, care pentru şobolani implică escaladarea unui perete cu greutăţi mici ataşate cozilor. Alţii au luat echivalentul pentru rozătoare de mare intensitate.

 

Exerciţiile au continuat timp de şapte săptămâni, după care cercetătorii au examinat microscopic ţesutul cerebral de la hipocampusul fiecărui animal. Ei au descoperit niveluri extrem de diferite de neurogeneză la şobolani, diferit în funcţie de modul în care fiecare animal s-a antrenat. 

 

Şobolanii care au alergat pe roţi au arătat niveluri robuste de neurogeneză. Ţesutul hipocampusului lor a generat un număr foarte mare de neuroni noi, mult mai mult decât în creierul animalelor sedentare. Cu cât mai mare era distanţa pe care animalul a acoperit-o în timpul experimentului, cu atât mai multe celule noi s-au format în creierului său.

 

Au fost mult mai puţini neuroni noi în creierul animalelor care au fost supuşi exerciţiilor de mare intensitate. Ei au arătat sume ceva mai mari decât la animalele sedentare, dar mult mai puţine decât în cazul celor care au alergat.

 

Evident, şobolanii nu sunt oameni. Dar implicaţiile acestor constatări sunt provocatoare.  ”Exerciţiul aerobic susţinut ar putea fi cel mai benefic pentru sănătatea creierului şi la om”, a declarat Miriam Nokia, cercetătorul principal al studiului de la Universitatea din Jyvaskyla.

 

 

Sursa: The New York Times

 

Vă recomandăm şi aceste articole: