Prima pagină Stiinta

Femeile care suferă de migrene, risc mai mare de boli de inimă

Redactia Descopera.ro | 06.04.2016 | ● Vizualizări: 335

Femeile care se confruntă cu migrene şi dureri de cap prezintă un risc mai mare de a suferi atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale, susţine un nou studiu publicat în jurnalul medical BMJ.

"Migrenele ar trebuie considerate un marker pentru un risc crescut de boli cardiovasculare, cel puţin la femei", explică autorul principal al studiului, doctorul Tobias Kurth, directorul Institutului de Sănătate Publică de la Universitatea de Medicină Charite din Berlin.

Potrivit CSID, migrena este o suferinţă cronică, caracterizată prin dureri de cap moderat-severe, recurente. Unele persoane au 1-2 episoade de durere de cap pe an, în timp ce alte persone afectate au dureri de cap de mai multe ori pe lună, poate chiar zilnic. Deseori acestea sunt însoţite de stare de greaţă, vomă, sensibilitate la lumină şi zgomot. Acestea au fost asociate cu un risc crescut de atac de cord şi de alte studii, dar noul studiu susţine că există o legătură şi cu posibile accidente vasculare cerebrale şi chiar nevoia unei operaţii.

"Doctorii ar trebui să fie conştienţi că există o legătură între migrene şi bolile cardiovasculare, iar femeile care se confuntă cu migrene ar trebui să facă un control pentru a evalua riscurile", avertizează Kurth.

Cercetătorii au analizat informaţii despre mai mult de 116 mii de femei din Statele Unite ale Americii. La începutul studiului acestea aveau vârste cuprinse între 25 şi 42 de ani, nu sufereau de boli de inimă. Starea de sănătate a femeilor a fost monitorizată în intervalul 1989 -2011.

La începutul studiului, 15% dintre femei se confruntau cu migrene. În cei 20 de ani care au urmat, mai mult de 1.300 de femei au suferit un accident vascular cerebral sau un atac de cord, iar 223 dintre ele au decedat din cauza uneia dintre aceste afecţiuni.

Comparativ cu femeile care nu aveau migrene, cele care se confruntau cu această afecţiune aveau un risc cu 50% mai mare de a suferi un atac cerebral vascular, un atac de cord, angina pectorală şi chiar o operaţie pe cord deschis. Mai exact, femeile care sufereau de migrene prezentau un risc cu 39% mai mare de a suferi un atac vascular cerebral, un risc cu 62% mai mare de a suferi un atac de cord şi un risc cu 73% mai mare de a suferi o operaţie de inimă.

Mai mult, migrenele au fost asociate cu un risc de 37% mai mare de a muri din cauza acestor afecţiuni.

Aceste corelaţii s-au păstrat şi după ce au fost luaţi în calcul şi alţi factori precum fumatul, hipertensiunea arterială, vârsta şi folosirea anticoncepţionalelor.

Experţii în sănătate avertizează că studiul nu poate dovedi că migrenele cauzează cu siguranţă astfel de afecţiuni, ci doar le creşte riscul.

”Putem adăuga migrenele pe lista factorilor cunoscuţi responsabili de boli de inimă. Asta poate fi o provocare pentru că migrenele apar devreme în viaţă, în timp ce bolile cardiovasculare tind să apară mai târziu în viaţă. Este important să evaluăm riscul unui episod cardiovascular printre femeile care se confruntă cu migrene şi să recomandăm exerciţiile fizice regulate şi controlul tensiunii arteriale”, a explicat doctorul Rebecca Burch, profesor de neurologie la Şcoala de Medicină Harvard şi co-autor al studiului.

Sursa: CSID

"Migrenele ar trebuie considerate un marker pentru un risc crescut de boli cardiovasculare, cel puţin la femei", explică autorul principal al studiului, doctorul Tobias Kurth, directorul Institutului de Sănătate Publică de la Universitatea de Medicină Charite din Berlin.



Potrivit CSID, migrena este o suferinţă cronică, caracterizată prin dureri de cap moderat-severe, recurente. Unele persoane au 1-2 episoade de durere de cap pe an, în timp ce alte persone afectate au dureri de cap de mai multe ori pe lună, poate chiar zilnic. Deseori acestea sunt însoţite de stare de greaţă, vomă, sensibilitate la lumină şi zgomot. Acestea au fost asociate cu un risc crescut de atac de cord şi de alte studii, dar noul studiu susţine că există o legătură şi cu posibile accidente vasculare cerebrale şi chiar nevoia unei operaţii.

"Doctorii ar trebui să fie conştienţi că există o legătură între migrene şi bolile cardiovasculare, iar femeile care se confuntă cu migrene ar trebui să facă un control pentru a evalua riscurile", avertizează Kurth.

Cercetătorii au analizat informaţii despre mai mult de 116 mii de femei din Statele Unite ale Americii. La începutul studiului acestea aveau vârste cuprinse între 25 şi 42 de ani, nu sufereau de boli de inimă. Starea de sănătate a femeilor a fost monitorizată în intervalul 1989 -2011.

La începutul studiului, 15% dintre femei se confruntau cu migrene. În cei 20 de ani care au urmat, mai mult de 1.300 de femei au suferit un accident vascular cerebral sau un atac de cord, iar 223 dintre ele au decedat din cauza uneia dintre aceste afecţiuni.

Comparativ cu femeile care nu aveau migrene, cele care se confruntau cu această afecţiune aveau un risc cu 50% mai mare de a suferi un atac cerebral vascular, un atac de cord, angina pectorală şi chiar o operaţie pe cord deschis. Mai exact, femeile care sufereau de migrene prezentau un risc cu 39% mai mare de a suferi un atac vascular cerebral, un risc cu 62% mai mare de a suferi un atac de cord şi un risc cu 73% mai mare de a suferi o operaţie de inimă.

Mai mult, migrenele au fost asociate cu un risc de 37% mai mare de a muri din cauza acestor afecţiuni.

Aceste corelaţii s-au păstrat şi după ce au fost luaţi în calcul şi alţi factori precum fumatul, hipertensiunea arterială, vârsta şi folosirea anticoncepţionalelor.

Experţii în sănătate avertizează că studiul nu poate dovedi că migrenele cauzează cu siguranţă astfel de afecţiuni, ci doar le creşte riscul.

”Putem adăuga migrenele pe lista factorilor cunoscuţi responsabili de boli de inimă. Asta poate fi o provocare pentru că migrenele apar devreme în viaţă, în timp ce bolile cardiovasculare tind să apară mai târziu în viaţă. Este important să evaluăm riscul unui episod cardiovascular printre femeile care se confruntă cu migrene şi să recomandăm exerciţiile fizice regulate şi controlul tensiunii arteriale”, a explicat doctorul Rebecca Burch, profesor de neurologie la Şcoala de Medicină Harvard şi co-autor al studiului.

Sursa: CSID