De ce suntem stresaţi

”Cuvântul stres este unul destul de ambiguu, el grupează efectul (răspunsul organismului) şi cauza (agresiunea sau stimularea). Au fost date mai multe definiţii acestei noţiuni. Stresul este o reacţie normală a organismului, la o situaţie anormală, conflictuală. Acţiunea lui se poate simţi la nivel afectiv, psihic şi fizic. De cele mai multe ori, totul începe la nivel afectiv (nemulţumire, teamă) sau la nivel psihic (tensiune, suprasolicitare) şi abia apoi totul se face simţit la nivel fizic prin diferite somatizări (dureri musculare, afecţiuni ale diferitelor organe, care aveau o anumită vulnerabilitate)”, explică psihoterapeutul Anca Kosina pentru Gândul.

• Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
• Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul

De fiecare dată când o persoană se confruntă cu o schimbare (inclusiv pozitivă, vacanţă, nuntă etc.), se produce un stres. Stresul reprezintă o reacţie a organismului care caută să se adapteze noilor condiţii. Gândurile negative au o prioritate temporală în dezvoltarea perturbării afective şi pot acţiona ca un factor de declanşare, amplificare sau susţinere a simptomelor. ”Acestea apar pe fondul conflictelor manifeste sau mocnite dintre angajaţi şi angajator. În general, datorită suprasolicitării, datorită presiunii de a se munci mai mult pe o bază salarială mică, unii oameni se stresează uşor, iar asta ţine de personalitatea lor. Sunt cei ce muncesc zi şi noapte, fără să se odihnească, fără să-şi acorde timp de relaxare, fără concedii, şi atunci pentru ei orice mic „eşec” devine o catastrofă şi totul se amplifică, deoarece sacrifică foarte mult din nevoile personale.

Alţii au o imagine negativă despre ei datorită traumelor psihice din copilărie, ceilalţi văd totul în culori sumbre, pentru că nu pot face faţă aşteptărilor exagerate pe care le au managerii faţă de ei.

Citeşte continuarea în Gândul!