Povestea fascinantei Halley, cometa care a intrat în istorie într-o noapte de Crăciun. Marii regi se temeau de ea

Astronomul Edmond Halley  a fost primul care a prezis recurenţa cometei în anul 1700, dar aceasta a  apărut pe cer încă din secolul III î.Hr, fiind deseori motivul principal al unor evenimente istorice.  De la prevestiri antice, până la panica creată de zvonurile despre apocalipsă, în 1910, iată cum a fost interpretată faimoasa cometă de-a lungul timpului.

În 1705, astronomul englez Edmond Halley a publicat lucrarea ,,Synopsis Astronomia Cometicae”. Utilizând teoria atracţiei gravitaţionale a lui Isaac Newton, pentru a calcula traiectoria a 200 de comete, Halley a prezentat o nouă teorie: trei comete observate în 1531, 1607 şi 1682 erau de fapt acelaşi obiect. 

• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe
• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert

Halley a afirmat că aceasta orbitează Soarele şi trece pe lângă Pământ o dată la fiecare 76 de ani, el prezicând că va fi din nou vizibilă în 1758 sau la începutul anului 1759. ,,Dacă se va întoarce conform prezicerilor mele urmaşii nu vor putea să nu recunoască că a fost descoperită prima dată de un englez,” a propovăduit el.

Deşi Halley a murit, cometa şi-a făcut apariţia din nou în noaptea de Crăciun din 1758. Descoperirea a fost certificată ca triumful raţionamentului ştiinţific şi al fizicii newtoniene.  Conform cercetătorilor din prezent, cometa 1P/Halley, după cum este cunoscută în mod formal, călătoreşte prin sistemul solar de aproximativ 200.000 de ani. Edmond Halley a indentificat doar câteva apariţii ale cometei, dar alţii savanţi au prezentat grafic apariţiile sale anterioare şi au descoperit referinţe istorice datând din timpuri antice. Într-un ziar din 2010, cercetătorul Daniel W. Graham şi Eric Hintz au afirmat că una dintre primele apariţii ale cometei Halley ar fi apărut în timpul anului 466 î.Hr pe cerul din Grecia. 

În arhivele antice, locuitorii din zonă descriu fenomenul ca un meteorit  care a aterizat în strâmtoarea Dardanele (Hellespont-ul antic), iar lumina sa a fost vizibilă pe cer timp de 75 de zile. Conform lui Graham şi Hintz, evenimentul se potriveşte cu apariţia cometei Halley din secolul V î.Hr.

Una dintre cele mai faimoase referinţe se regăseşte în arhivele chineze din timpul dinastiei Han. Alte apariţii au avut loc în Babilon în anul 164 î.Hr şi 87 î.Hr, reflectate de inscripţiile de pe tăbliţele de lut. În timpul romanilor, cometa şi-ar fi făcut apariţia în 12 î.Hr.  

Învinuită pentru moartea regilor

Cometa Halley a alimentat inspiraţia, cât şi frica primilor săi observatori. Vizitatorul celestu a fost deseori considerat ,,semn rău” şi a fost considerat vinovat pentru moartea regilor. Istoricul Flavius Josephus a descris cometa în 66 d.Hr. ca ,,o stea sub formă de sabie” şi o considera un semn al distrugerii Ierusalismului de către romanii. Câteva secole mai târziu, cometa ar fi prevestit înfrângerea lui Attila Hunul în bătălia din Câmpiile Catalaunice. În 837, împăratul roman Ludovic cel Pios se temea că astrul este un semnal al prăbuşirii infleunţei sale. Pentru a-şi securiza puterea, a organizat festinuri pentru săraci.

De departe cea mai faimoasă apariţie a cometei Halley a avut loc în 1066, când a coincis cu evenimentul istoric numit Cucerirea Normandă. Conform cronicilor  anglo-saxone, în luna precedentă călătoriei lui Wilhelm Cuceritorul către Anglia, ,,un semn pe care oamenii nu îl mai văzuseră până atunci a fost văzut pe cer”. 

Efectele ciudate ale cometei Halley au continuat şi în următoarele secole. În 1222, apariţia cometei l-ar fi inspirat   pe Ginghis Han să-şi trimită mongolii să invadeze Europa. După ce a văzut-o, în 1301, artistul italian Giotto a prezentat cometa Halley precum steaua din Betleem în pictura sa ,,Adoraţia Magilor”.

Cea mai recentă vizită a cometei a fost în 198, fiind prima dată când cercetătorii au reuşit să o studieze cu ajutorul tehnologiei sofisticate. Telescoape puternice  şi cinci sonde, numite ,,Halley Armada,” au zburat pe lângă cometă. Una dintre ele, a Agenţiei Spaţiale Europene, numită ,,Giotto,” s-a apropiat la 597 de kilometri de nucleul cometei.

În prezent, nicio agenţie spaţială nu a anunţat noi misiuni în momentul trecerii cometei, dar mai este timp deoarece cometa va putea fi vizibilă din nou în iulie 2061.

Sursa: History 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: