Nouă factori mai mult sau mai puţin surprinzători ai apariţiei demenţei care ne arată că suntem într-un pericol mai mare decât credeam anterior

Sforăitul

Se pare că sforăitul este mai dăunător decât se credea. Într-un studiu din 2017 publicat în jurnalul Sleep s-a constatat că apneea în somn este asociată cu riscul apariţiei bolii Alzheimer, scrie Live Science.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Poate fi la mijloc şi un factor cauzal, nu numai unul de corelaţie: apneea fiind o condiţie în care respiratul este neregulat, circulaţia sângelui la şi de la organe este afectată, fiind deja asociată cu probleme cu tensiunea şi boli cardiace. Conform studiului, şi creierul este afectat, ceea ce este şi logic, având în vedere aportul însemnat de sânge de care organul are nevoie pentru a funcţiona la parametri normali. Astfel, prin tratarea apneei, se reduc şansele apriţiei demenţei.

Băuturile carbogazoase fără zahăr

Nu au zahăr, dar sunt dulci, ceea ce înseamnă că au un adaos de îndulcitor artificial – care, conform unui studiu din 2017 publicat în revista Stroke, creşte riscul apariţiei demenţei. Studiul a fost unul statistic efectuat pe 3.000 de oameni, arătând că cei care preferau sucurile fără zahăr aveau de trei ori mai multe şanse de a dezvolta demenţa.

Nivelul de educaţie scăzut şi pierderea auzului

Un studiu de amploare, publicat în iulie 2017 în jurnalul The Lancet, a ajuns la concluzia că o treime din cazurile de demenţă pot fi prevenite cu ajutorul unei modificări a stilului de viaţă.

În mod surprinzător, cercetătorii din cadrul acestui studiu au observat că factori precum nivelul scăzut de izolare, pierderea auzului şi izolarea socială au fost asociaţi riscului apariţiei demenţei în aproximativ aceeaşi măsură precum factorii deja cunoscuţi precum fumatul, obezitatea şi tensiunea ridicată.

Suplimentele cu calciu

Deşi calciul este util pentru oase puternice, suplimentele care aduc un plus de acest mineral în organism au devenit controversate. Într-un studiu din 2016 publicat în jurnalul Neurology s-a descoperit că femeile care aveau semne de apariţie a bolii cerebrovasculare şi care luau suplimente cu calciu se expuneau de două ori mai mult la apariţia demenţei decât cele care nu consumau un astfel de produs.

Studiul a arătat doar o corelaţie între calciu şi demenţă şi este nevoie de mai multe studii pentru a scoate la iveală o posibilă relaţie de cauză-efect.

Ameţeli

Unora li se întâmplă ca atunci când se ridică rapid să aibă mici ameţeli. Dacă se întâmplă frecvent, înseamnă că persoanele suferă de hipotensiune ortostatică, adică tensiunea scade mai mult decât trebuie atunci când schimb poziţia din şezut în vertical. La fel ca în cazul sforăitului, creierul nu primeşte o cantitate suficientă de sânge, constatându-se că există o creştere cu 15% a riscului de apariţie a demenţei.

Strategia de combatere e simplă: un stil de viaţă mai sănătos, de la hidratare corespunzătoare la efort fizic.

ADHD

Tulburarea hiperchinetică cu deficit de atenţie este, sau aşa se crede, o condiţie specifică copiilor, dar cel puţin în SUA, 4% dintre adulţi au această tulburare.

Un studiu din iunie 2017, publicat în Journal of Attention Disorders, sugerează că cei diagnosticaţi cu ADHD ca adulţi sunt mai predispuşi la a dezvolta demenţă decât cei fără ADHD. Riscul, deşi semnificativ mai mare, de 3,4 ori mai mare în cazul celor cu ADHD, nu are cauze care să fie cunoscute.

Problemele la inimă

Mergând pe aceeaşi idee conform căreia problemele la sistemul circulator au ramificaţii în tot corpul, un studiu din 2017 a arătat că o inimă bolnavă duce la un risc crescut de apariţie a demenţei.

Studiul a inclus 50.000 de adulţi care au fost monitorizaţi timp de 25 de ani, fiind astfel o sursă de încredere. Cercetătorii au arătat la prezentarea de la International Stroke Conference că cei cu tensiune ridicată, diabet sau fumătorii au un risc crescut cu 77% de apariţie a demenţei la cei cu diabet şi 41% creştere a riscului în cazul fumătorilor.

Faza REM scurtă

Într-un studiu desfăşirat pe o perioadă de 12 ani publicat în 2017 în jurnalul Neurology a găsit că adulţii mai bătrâni care au o fază REM (rapid eye movement) mai scurtă sunt mai predispuşi la apariţia demenţei decât cei cu REM normal.

REM face parte din ciclul somnului care este definit de niveluri ridicate de activitate cerebrală şi, mai notabil, reprezintă momentul în care au loc visele.

Studiul a indicat doar o corelaţie între REM şi demenţă, fiind nevoie de alte studii care să arate o posibilă relaţie de cauzalitate.

Leziunile craniene

Este oarecum intuitiv că loviturile la cap pot duce la o serie de boli ale creierului. Ce este mai puţin clar este cum aceste leziuni (atât repetitive cât şi non-repetitive) sunt asociate cu forme ale demenţei precum Alzheimer.

O meta-analiză de amploare publicată în 2017 în jurnalul PLOS ONE a arătat că leziunile de acest fel sunt asociate cu o predispoziţie a apariţiei demenţei, în mod particular a apariţiei bolii Alzheimer. Cercetătorii au avut în vedere 32 de studii care au reprezentat mai mult de 2 milioane de oameni, cu 13.000 de cazuri de demenţă şi 8.000 de cazuri de boala Alzheimer.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un tip de exerciţiu cerebral poate scădea riscul apariţiei demenţei cu 30%

Factorii care favorizează apariţia demenţei. Cum poţi evita să faci Alzheimer

6 semne timpurii ale demenţei

O femeie inteligentă te poate salva de multe, spre exemplu de DEMENŢĂ, dar asta nu este totul – FOTO+VIDEO