Descoperire neaşteptată a astronomilor: au găsit încă 12 sateliţi ai lui Jupiter. Acum, gigantul gazos are în total (cel puţin) 79 de luni

O echipă condusă de Scott S. Sheppard, de la Institutul Carnegie din SUA, a observat lunile pentru prima dată în primăvara anului 2017 în timp ce căutau obiecte foarte îndepărtate de la marginea Sistemului Solar, ca parte din demersul de a găsi o posibilă planetă masivă dincolo de Pluto, relatează Phys.

„S-a întâmplat ca Jupiter să fie pe cer lângă câmpul de căutare unde ne uitam după corpuri îndepărtate, astfel am putut să ne uităm şi după luni neştiute din jurul lui Jupiter, în timp ce căutam planete la marginea Sistemului Solar”, a precizat Sheppard.

• O eroare în măsurarea supernovelor ar putea duce la rezolvarea misterului energiei întunecate
• O hartă genetică a bolii Alzheimer dezvăluie, în premieră, activitățile ascunse ale genelor

Nouă dintre noile luni fac parte dintr-un grup extern de sateliţi care orbitează gigantul gazos în mişcare retrogradă (în sensul opus rotaţiei planetei). Aceste luni completează o orbită în jurul lui Jupiter în aproximativ doi ani. De asemenea, sunt împărţite în cel puţin trei grupuri orbitale şi se crede că sunt vestigiile a trei corpuri mai mari care s-au dezintegrat la coliziunea cu asteroizii, cometele şi alte luni.

Există şi două dintre noile luni descoperite care fac parte dintr-un grup interior de sateliţi care orbitează în mişcare progradă, adică în sensul rotaţiei planetei. Aceste luni au distanţe orbitale şi unghiuri de înclinaţie similare şi se crede că sunt fragmente din luni mai mari care au fost dezintegrate de coliziunile carea au avut loc în trecutul Sistemului Solar. Aceste două luni au nevoie de mai puţin de un an de a completa o orbită în jurul lui Jupiter.

„Este cea mai mică lună cunoscută a lui Jupiter”

Mai mult decât atât, cercetătorii au descoperit un corp cu o traiectorie bizară. „Cealaltă descoperire a noastră este un corp ciudat şi are o orbită ca nicio altă lună joviană. De asemenea, este cea mai mică lună cunoscută a lui Jupiter, având mai puţin de un kilometru în diametru”, a precizat Sheppard.

Acest satelit este mai îndepărtat şi mai înclinat decât grupul de corpuri cu mişcare progradă şi are nevoie de un an şi jumătate pentru a-şi completa orbita (progradă). Astfel, obiectul are o orbită care se intersectează cu lunile cu mişcare retrogradă din partea externă. Ca rezultat, coliziunile dintre corpul nou bizar cu mişcare progradă şi grupul de corpuri cu mişcare retrogradă sunt foarte posibile. „Este o situţaie instabilă. Coliziunile ar putea face ca aceste obiecte să se transforme în praf”, adaugă Sheppard.

Echipa crede că obiectul ciudat poate fi ultima rămăşiţă a unei luni cu mişcare progradă care a format unul dintre grupurile de luni în timpul coliziunilor din trecut. Numele Valetudo a fost propus pentru acesta, după zeiţa romană a sănătăţii şi igienei, strănepoata zeului Jupiter.

Elucidarea influenţelor complexe care au format istoria orbitală a unei luni poate aduce noi informaţii cu privire la prima perioadă a existenţei Sistemului Solar.

Spre exemplu, descoperirea că lunile mai mici din grupurile orbitale ale lui Jupiter sunt încă abundente sugerează că interacţiunile care le-au creat au avut loc după era formării planetelor – atunci când Soarele era încă înconjurat de un disc de gaz şi praf din care s-au născut planetele.

Întrucât sunt corpuri foarte mici, având între 1-3 kilometri, aceste luni sunt influenţate de gazul şi praful înconjurător. Dacă aceste materiale prime erau încă prezente atunci când prima generaţie de luni a intrat în coliziuni pentru a forma grupurile actuale de sateliţi, influenţa exercitată de orice gaz şi praf remanent asupra lunilor mai mici ar fi fost suficientă pentru a le face să ajungă mai aproape de Jupiter decât se află în prezent. Existenţa lor arată că cel mai probabil s-au format după ce acest gaz şi praf s-a disipat.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

FOTO Cum e vremea pe Jupiter? Furtunoasă şi întunecată, dezvăluie o nouă imagine cu fenomenele de pe gigantul gazos

Fulgerele de pe Jupiter sunt remarcabil de similare cu cele de pe Pământ

FOTO Interiorul planetei Jupiter a fost suprins într-o imagine fără precedent

GALERIE FOTO. Frumuseţea lui Jupiter a putut fi văzută pentru prima dată la rezoluţie mare. Misiunea Juno a NASA a realizat cele mai spectaculoase imagini cu gigantul gazos de până acum