Găurile negre ar putea fi o sursă de viaţă, nu doar de distrugere

În mod obişnuit, atunci când ne gândim la ideea de găuri negre, ne imaginăm acei „monştri” cosmici care consumă tot în calea lor, totuşi, un studiu recent sugerează că asta nu e întreaga poveste. Mai exact, cercetătorii au ajuns la concluzia că găurile negre pot fi un factor favorabil în apariţia şi dezvoltarea vieţii, notează Live Science.

Într-un studiu publicat în jurnalul de specialitate Astrophysical Journal, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că radiaţiile pe care găurile negre le emit atunci când consumă obiectele din jur se pot dovedi importante în apariţia elementelor care stau la baza vieţii şi chiar să reprezinte o sursă de energie pentru fotosinteză.

• Ce a descoperit Telescopul Spațial James Webb pe un super-Pământ topit?
• Astronomii au observat cum o stea neutronică adormită „s-a trezit la viață”

Oamenii de ştiinţă au creat un model computerizat al unui nucleu galactic activ (AGN), o regiune supercompactă şi foarte luminoasă din centrul unei galaxii, care se învârte în jurul unei găuri negre supermasive şi care eliberează cantităţi foarte mari de lumină şi radiaţii.

Începând cu anii ’80, oamenii de ştiinţă au teoretizat că radiaţiile produse de către un nucleu galactic activ pot crea o „zonă moartă„ în jurul acestuia. Unii cercetători au extins această teorie şi au argumentat că existenţa unui AGN ar putea fi cauza pentru care nu am putut identifica nicio formă de viaţă extraterestră complexă în apropierea centrului galaxiei noastre.

Calea Lactee are în mijlocul ei o gaură neagră numită Sagittarius A*, în jurul căreia se află, susţin cercetătorii, un nucleu galactic activ care se întinde pe 3.200 de ani lumină. Emisiile din interiorul acestei zone, raze X şi lumina utravioletă, ar putea să lase planete precum a noastră fără atmosferă. 

„Oamenii s-au concentrat mereu pe partea distructivă a unei găuri negre”, a declarat Manasvi Lingam, autor principal al studiului şi astronom al Universităţii Harward. „Am vrut să readucem în discuţie efectele acestor radiaţii şi să ne întrebăm dacă au şi unele efecte pozitive”, a mai adăugat astronomul.

Din modelul computerizat al nucleului galactic activ, oamenii de ştiinţă au aflat că, în anumite condiţii, o atmosferă mai densă decât cea a Terrei şi o anumită distanţă faţă de acesta, nu doar că nu mai există pericolul ca radiaţiile cosmice să evapore atmosfera planetelor, ci chiar să creeze compuşii care stau la baza proteinelor, lipidelor şi chiar a ADN-ului.

În ceea ce priveşte fotosinteza, oamenii de ştiinţă au aflat că în cazul acelor planete care adăpostesc viaţă vegetală, aşa cum o ştim noi şi nu se află în vecinătatea imediată a unei stele, lumina emisă de AGN poate oferi elementul cheie al acestui fenomen: lumina. 

„Plecând de la informaţiile pe care le ştim despre viaţa pe Pământ, studiul nostru sugerează că efectele pozitive ale unei găuri negre se întind asupra unei regiuni mai extinse faţă de efectele negative”, explică dr Lingam.

Citeşte şi: