Astronomii au identificat 39 de noi galaxii pe care nici telescopul Hubble nu a putut să le observe

De la momentul Big Bang-ului, Universul se află în continuă mişcare, formând de la cele mai mici particule care se mişcă la viteze apropiate de cea a luminii, până la galaxii gigantice care se pierd în cele mai îndepărtate regiuni ale acestuia. Pentru a studia galaxiile şi obiectele din acestea, oamenii de ştiinţă au construit telescopul Hubble care permite observarea acestora în spectrul luminii vizibile, infraroşu, ultraviolet. Totuşi, în unele cazuri, nici chiar un astfel de instrument ştiinţific nu se dovedeşte îndeajuns pentru a observa unele galaxii.

Cele 39 de noi galaxii pe care oamenii de ştiinţă le-au descoperit de curând reprezintă unele dintre acele cazuri în care telescopul Hubble nu este de ajuns, fiind nevoie de efectuarea unor observaţii pe lungimile de undă submilimetrice, notează Live Science.

• A fost făcută prima radiografie din lume cu un singur atom
• Substanțele toxice din microplastice pot fi absorbite prin piele, arată un studiu

Oamenii de ştiinţă care au analizat datele obţinute din studierea undelor submilimetrice au explicat faptul că lumina care a ajuns pe Pământ în decursul acestui an a călătorit vreme de 11 miliarde de ani. Asta însemnă că ar putea să ofere informaţii cu privire la galaxiile care existau în acea regiune a Universului la doar două miliarde de ani de la Big Bang.

„A fost complicat să ne convingem colegii de faptul că aceste galaxii erau atât de vechi pe cât bănuiam noi să fie. Bănuielile noastre iniţiale cu privire la  existenţa acestora provin de la datele colectate de Telescopul Spaţial Spitzer”, explică Tao Wang, astronom al Universităţii Tokyo şi autorul principal al studiului în care este dezvăluită existenţa noilor galaxii.

Astronomii sunt de părere că descoperirea acestor galaxii antice poate oferi informaţii preţioase cu privire la procesul de formare a stelelor prin care treceau respectivele galaxii.

În prezent, teoria asupra căreia există un oarecare consens în comunitate ştiinţifică este aceea conform căreia în Universul primordial era mult prea cald pentru ca galaxiile să formeze în mod eficient, cel puţin comparabil cu galaxiile moderne, un număr similar de stele. Totuşi, existenţa unei asemenea galaxii reclamă, susţin unii oameni de ştiinţă, o regândire a modelelor folosite pentru a explica evoluţia Universului.

În studiul citat, astronomii explică faptul că cele 39 de galaxii care au fost descoperite recent ar putea fi unele din galaxiile din care s-au format galaxiile moderne. Diferenţele dintre galaxiile primordiale şi cele moderne făcându-se simţite în termenii cantităţii de praf cosmic şi a densităţii, cu precizarea că primul grup avea o cantitate mai mare de materiale şi era mult mai dens.

„Cerul nopţii ar fi fost mult mai uimitor. O mai mare densitate de stele înseamnă că acestea ar fi fost mai apropiate şi părând mult mai mari şi mai luminoase”, a mai explicat dr. Wang.

Citeşte şi: