Evoluţia bolilor autoimune a avut loc odată cu evoluţia umană, iar acest lucru încă se întâmplă

Un studiu recent a descoperit că mutaţiile genetice care fac ca sistemul nostru imunitar să fie mai eficient în lupta cu infecţiile cresc, de asemenea, predispoziţia către bolile inflamatorii şi autoimune, notează Medicalxpress.

„În trecut, speranţa de viaţă a oamenilor era mult mai scurtă, astfel că unele dintre aceste boli inflamatorii şi autoimune care pot apărea în a doua jumătate a vieţii nu erau atât de relevante”, spune dr. Jorge Dominguez-Andres, cercetător postdoctoral al Institutului Radboud, Olanda. „Acum că trăim mult mai mult, putem vedea consecinţele infecţiilor pe care le-au avut strămoşii noştri”.

• Ce mâncăm influențează somnul. Care sunt alimentele care ne ajută?
• Vaccinul antigripal universal, tot mai aproape de realitate

În cadrul acestui studiu, dr. Jorge Dominguez-Andres a colaborat cu cercetătorul român Mihail Netea, expert în imunologie şi biologie evoluţionară de la Universitatea Radboud din Nijmegen. Cei doi cercetători au compilat şi analizat datele din studii de genetică, imunologie şi microbiologie şi au ajuns la concluzia că ADN-ul indivizilor din diferite comunităţi care au fost afectate de către infecţii bacteriene sau virale prezenta mutaţii care favorizau inflamaţia, aceasta fiind o motdalitate prin care corpul uman combate astfel de pericole. Deşi aceste mutaţii au crescut rezistenţa în faţa patogenilor care prezentau un risc pentru respectivele comunităţi, în timp acestea au permis apariţia unor afecţiuni precum Lupus, boala inflamatorie intestinală sau boala Crohn.

„Pare să existe un echilibru. Oamenii evoluează pentru a construi apărarea împotriva bolilor, dar nu suntem capabili să oprim extinderea bolii, astfel încât avantajul pe care îl obţinem pe de o parte ne face, de asemenea, mai sensibili la noile boli […] Astăzi, suferim sau beneficiem de apărări încorporate în ADN-ul nostru de către sistemele imune ale strămoşilor noştri care combate infecţiile sau care se adaptează unor noi stiluri de viaţă”, explică dr. Dominguez-Andres.

Acest studiu a subliniat şi faptul că sistemul imunitar al unei persoane depinde foarte mult şi de comunitatea în care s-a născut şi de patogenii care au prezentat un pericol pentru respectiva comunitate. Cei doi cercetători explică faptul că trecerea la un stil de viaţă urbanizat, care duce la o schimbare a surselor de apă şi la consumul unei hrane inspectate anterior creează condiţiile apariţiei „bolilor modernităţii”, diabetul de tip 2 fiind un astfel de exemplu.

Studiul a fost publicat în Trends in Immunology.

Citeşte şi: