Vaccinarea femeilor însărcinate împotriva gripei porcine nu crește riscul apariției autismului în cazul copiilor

Datele indică faptul că vaccinul împotriva virusului H1N1 nu este asociat cu o creștere a cazurilor de autism în cazul nou-născuților.

Un studiu amplu realizat de cercetători de la Institutul Karolinska din Suedia, publicat recent, infirmă orice asociere între vaccinurile antigripale administrate femeilor însărcinate și tulburările pe spectrul autist în cazul copiilor acestora, notează Medicalxpress.

• Ce s-ar putea ascunde sub vulcanii de pe Marte?
• Oamenii de știință ar fi găsit „Sfântul Graal” al computerelor cuantice

Tulburările spectrului autist afectează neurodezvoltarea copiilor și sunt caracterizate prin comunicarea defectuoasă, lipsa abilităților sociale și comportamentul repetitiv. Această boala începe în copilărie.

Efectele pe termen lung ale vaccinului împotriva gripei procine nu sunt înțelese pe deplin

În timp ce unele studii indică faptul că vaccinarea împotriva gripei în timpul sarcinii are efecte pozitive atât în cazul mamei, dar și al copiilor, riscurile pe termen lung ale vaccinării împotriva H1N1 în timpul vieții fetale nu au fost examinate în detaliu. Cu toate acestea, două studii recente au putut exclude faptul că descendenții femeilor supuse vaccinării împotriva gripei sau a gripei H1N1 în timpul sarcinii, și mai ales în primul trimestru, au un risc crescut de a dezvolta o tulburare de spectru autist.

Cercetătorii de la Karolinska Institutet au analizat datele legate de vaccinare femeilor însărcinate din șapte regiuni între 2009-2010 și cele din Registrul național al pacienților suedez pentru a identifica tulburările din spectrul autist în cazul copiilor.

Dintre cei 39.726 de copii expuși la vaccin, 394, incidență cumulativă de 1,0%, au avut un diagnostic de tulburare a spectrului autist în decursul a șase ani, comparativ cu 330 (1,1%) din cei 29.293 de copii care nu au expuși la vaccin. Ajustând potențialii factori care ar putea influența rezultatele, expunerea la vaccinul H1N1 în timpul vieții fetale nu a fost asociată cu un diagnostic ulterior al copilului de tulburare a spectrului autismului. Rezultatele au fost similare pentru vaccinări în primul trimestru de sarcină.

„Constatările noastre sunt importante, deoarece unii oameni au suspectat că vaccinările ar putea provoca autism, iar mișcarea anti-vaccinare pare să crească în lumea occidentală”, explică profesorul Jonas F Ludvigsson, medic pediatru la Spitalul Universitar Örebro și profesor al Departamentului de Epidemiologie Medicală și Biostatistică din cadrul Institutului Karolinska.

„Cercetarea privind vaccinarea nu a fost niciodată mai importantă. Anticipând un vaccin împotriva COVID-19, este probabil ca milioane de femei însărcinate să primească un astfel de vaccin. În timp ce grupul nostru de cercetare nu a studiat efectele vaccinului COVID-19, cercetările noastre privind vaccinarea împotriva H1N1 extind înțelegerea actuală pe care o avem despre vaccinuri, sarcină și bolile descendenților în general”, mai adaugă profesorul.

Citește și:

Spania testează, în premieră, pe oameni un vaccin împotriva COVID-19

Vaccinul rusesc ajunge la graniţa României. Preşedintele Republicii Moldova a cerut vaccinul creat de ruşi

Tratamentul cu microbi poate fi un remediu împotriva simptomelor autismului, conform unei descoperiri surprinzătoare

Sute de noi gene ar putea fi asociate inteligenţei, însă ar putea favoriza şi apariţia autismului sau a depresiei