Home » Știință » Un medicament popular împotriva diareei poate induce moartea celulelor agresive ale cancerului cerebral

Un medicament popular împotriva diareei poate induce moartea celulelor agresive ale cancerului cerebral

Un medicament popular împotriva diareei poate induce moartea celulelor agresive ale cancerului cerebral
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 07.01.2021

Un medicament obișnuit prescris frecvent pentru tratarea diareei, inclusiv în România, ar putea fi și o armă puternică împotriva unui tip agresiv de cancer cerebral, sugerează un nou studiu.

Clorhidratul de loperamidă, substanța activă din medicamentul Imodium, s-a dovedit anterior că induce moartea celulelor glioblastomului, însă mecanismul a rămas necunoscut până acum.

Oameni de știință de la Institutul de Cercetare Experimentală a Cancerului în Pediatrie de la Universitatea Goethe (Frankfurt, Germania) au anunțat, într-un nou studiu, că au găsit o modalitate prin care medicamentul poate induce celulelor să se autodistrugă, proces numită autofagie.

Prin reglarea unei gene care promovează moartea celulară a liniilor celulare de glioblastom, loperamida poate fi un potențial medicament, despre care cercetătorii speră că va deschide noi căi de combatere a cancerului letal.

„Experimentele noastre cu liniile celulare arată că autofagia ar putea sprijini tratamentul tumorilor cerebrale glioblastom”, a afirmat autorul principal dr. Sjoerd van Wijk, citat de IFL Science.

Celulele canceroase se pot sustrage autofagiei

Cercetătorii conduși de el speră să utilizeze un proces celular normal pentru a combate celulele canceroase cerebrale cu reproducere excesivă.

Autofagia apare constant în interiorul corpului ca mijloc necesar de îndepărtare a celulelor deteriorate sau maligne. Cu toate acestea, printr-o varietate de mecanisme, cancerul se poate sustrage uneori acestui sistem și să avanseze. Dacă cercetătorii ar putea viza celulele canceroase și le-ar induce autofagia în mod țintit în interiorul lor, avansul cancerului ar putea fi oprit.

Când loperamida este administrată unor celule canceroase, poate declanșa un răspuns de stres în reticulul endoplasmatic (R.E.) Acest organit celular este esențial pentru producerea proteinelor.

Imagini microscopice ale loperamidei care declanșează degradarea RE. Reticulul endoplasmatic normal este evidențiat în galben, iar în stare de degradare este colorat în roșu (marcat cu săgeți). Credit foto: Svenja Zielke et. al

Când markerii de stres sunt observați de celulă în părți ale RE, celula le distruge pentru a preveni producția anormală de proteine, fenomen care se numește reticulofagie. În celulele normale, reticulofagia poate fi gestionată și celula poate supraviețui. Cu toate acestea, în celulele canceroase, autofagia poate avea loc în exces și întreaga celulă este degradată.

Direcționarea acestei căi este ceea ce urmărește echipa doctorului Sjoerd van Wijk. Cercetătorii au identificat o genă numită ATF4 care este stimulată în prezența loperamidei și ar putea fi implicată în autofagia celulelor glioblastomului. Pentru a înțelege rolul ATF4 în autofagia declanșată de loperamidă, cercetătorii au eliminat expresia ATF4 din celulele glioblastomului.

Loperamida are nevoie de gena ATF4 pentru a ucide celulele canceroase

După oprirea producției de ATF4, loperamida nu a declanșat reticulofagie în celule, sugerând că medicamentul are nevoie de ATF4 pentru a avea un efect de ucidere a cancerului.

În urma unor cercetări suplimentare, oamenii de știință din Germania au descoperit că, prin suprareglarea genei ATF4, loperamida părea să inducă markeri de stres care, în cele din urmă, au dus la dispariția celulelor canceroase.

Dincolo de rolul ATF4, studiul a evidențiat, de asemenea, mai mulți receptori implicați în autofagia declanșată de loperamidă, care ar putea fi extrem de utili în combaterea glioblastomului. În plus, van Wijk consideră că acest model ar putea fi aplicat în tratamentul unor boli neurologice grave, inclusiv demență, sau altor tipuri de tumori.

Sunt necesare însă studii suplimentare pentru a valida medicamentul ca opțiune de tratament pentru glioblastom și ar trebui găsită și o metodă prin care loperamida să traverseze bariera hematoencefalică și să ajungă la tumori. Cercetătorii vor continua investrigațiile în speranța că vor înțelege traseul loperamidei și vor identifica alțte potențiale medicamente care cu un efect similar.

Studiul a fost publicat în revista Autophagy.

Vă recomandăm să citiți și:

Tehnologia CRISPR poate fi folosită pentru a distruge cancerul

Noi molecule puternice ar putea omorî tipurile de cancer pe care alte terapii nu le-au putut elimina

Cercetătorii au identificat peste 200 de gene care au legătură cu cancerul cerebral

Un bărbat cu un sindrom rar a văzut timp de 10 minute cum pictogramele ieşeau de pe ecranul calculatorului său

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu