Home » Știință » Imagini uimitoare cu Venus, înregistrate de sonda Parker Solar Probe, arată ceva ce oamenii de știință nu se așteptau să vadă

Imagini uimitoare cu Venus, înregistrate de sonda Parker Solar Probe, arată ceva ce oamenii de știință nu se așteptau să vadă

Publicat: 02.03.2021

În misiunea ei de a studia Soarele, sonda Parker Solar Probe se folosește de gravitația planetei Venus. Apropierea de Venus, din iulie 2020, a treia dintre cele șapte pe care le va face în decurs de șapte ani, s-a soldat și cu suprinderea unor priveliști uimitoare ale planetei. Imaginile publicate recent de NASA au surprins ceva ce specialiștii care monitorizează misiunea nu se așteptau să vadă.

Lansată în 2018, sonda Parker Solar Probe are misiunea de a studia în premieră dinamica vântului solar, coroana solară și alte aspecte ale Soarelui. Venus, cea mai apropiată planetă de Pământ, joacă un rol special în misiunea sondei care timp de șapte ori, în șapte ani, se folosește de gravitația planetei pentru a-și modifica traiectoria și a se apropia astfel de Soare.

În afară de dinamica orbitală, aceste treceri pot oferi, de asemenea, câteva vederi unice și chiar neașteptate din Sistemului Solar interior. În timpul celei de-a treia apropieri de Venus, în 11 iulie 2020, instrumentul WISPR al sondei a surprins o imagine din zona întunecată a planetei de la o distanță de 12.380 de kilometri.

GALERIE FOTO

WISPR este conceput pentru a realiza imagini ale coroanei solare și ale heliosferei interioare în lumină vizibilă, precum și imagini ale vântului solar și ale structurilor lui pe măsură ce se apropie și zboară.

Instrumentul de pe Parker Solar Probe a imortalizat zona întunecată a lui Venus

Pe Venus, camera a detectat o margine strălucitoare în jurul marginii planetei, care poate fi o strălucire nocturnă, lumină emisă de atomi de oxigen în atmosferă, care se recombină în molecule în partea întunecată a vecinului Terrei.

Porțiunea întunecată proeminentă din centrul imaginii este celebra Terra Afrodita, cea mai mare regiune muntoasă pe suprafața venusiană. Măsurând aproximativ cât întreaga America de Sud de pe Pâmânt, Terra Afrodita pare întunecată din cauza temperaturii sale mai scăzute, cu aproximativ 30 grade Celsius mai rece decât împrejurimile sale.

Imaginile au surprins echipa, a declarat Angelos Vourlidas, unul dintre oamenii de știință din spatele proiectului. „WISPR este adaptat și testat pentru observații luminoase vizibile. Ne așteptam să vedem nori, dar camera a privit chiar la suprafață”, a afirmat el, citat de SciTechDaily.

La rândul lui, Brian Wood, astrofizician și membru al echipei WISPR, a afirmat că instrumentul a „captat efectiv emisia termică a suprafeței venusiene”. Imaginea este asemnănătoarea cu cele înregistrate de nava spațială japoneză Akatsuki la lungimi de undă aproape de infraroșu.

Începutul unor descoperiri interesante despre Venus și Sistemul Solar interior

Această observație surprinzătoare a trimis echipa WISPR înapoi în laborator pentru a măsura sensibilitatea instrumentului la lumina infraroșie. Dacă WISPR poate prelua într-adevăr lungimi de undă aproape de infraroșu, capacitatea neprevăzută ar oferi noi oportunități de a studia praful din jurul Soarelui și în Sistemul Solar interior. Dacă se va dovedi că nu are această capacitate, imaginile înregistrate în iulie 2020 ar putea dezvălui o „fereastră” necunoscută anterior prin atmosfera lui Venus.

„Oricum ar fi, ne așteaptă câteva oportunități științifice interesante”, a afirmat Angelos Vourlidas, de la Laboratorul pentru Fizici Aplicate Johns Hopkins.

Pentru mai multe informații cu privire la imaginile din iulie 2020, echipa WISPR a planificat un set de observații similare în partea întunecată a lui Venus în timpul ultimei apropieri a sondei Parker Solar Probe din 20 februarie 2021. Oamenii de știință din echipa misiunii se așteaptă să primească și să proceseze aceste date pentru analiză până la sfârșitul lui aprilie.

Misiunea Parker Solar Probe

Lansată în 2018, sonda Parker Solar Probe reprezintă o misiune în valoare de 1,4 miliarde de dolari derulată de NASA pentru a cerceta atmosfera misterioasă, vânturile solare şi alte aspecte ale Soarelui care influențează și afectează direct viața de pe Terra.

Punctul maxim al misiunii va avea loc în decembrie 2024, când sonda va ajunge la 6,4 milioane de kilometri de Soare şi va călători cu o viteză de 692.000 de kilometri pe oră. Astfel sonda Parker Solar Probe va deveni cel mai rapid obiect uman din spaţiu.

Vă recomandăm să citiți și:

Misterul enigmaticelor figurine Venus pare a fi elucidat, iar explicația este emoționantă

Astronauții ar putea descoperi roci antice de pe Venus pe suprafața Lunii

Noi cercetări arată că Jupiter a transformat-o pe Venus într-o planetă complet nelocuibilă

NASA ar fi descoperit fosfină pe Venus în 1978, însă nu și-a dat seama. Ce arată datele din arhivă

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi