Dovezi ale vieții antice ar fi dispărut de pe Marte. NASA a dezvăluit cine ar fi fost „vinovatul”

Dovezi ale vieții antice ar fi dispărut din unele regiuni ale planetei Marte, arată un nou studiul al NASA.

Roverul Curiosity al agenției spațiale a făcut o descoperire surprinzătoare în timp ce investiga roci sedimentare bogate în argilă în jurul Craterului Gale, un fost lac care s-a format atunci când un asteroid a lovit Planeta Roșie în urmă cu 3,6 miliarde de ani.

• Oamenii de știință din domeniul energiei dezleagă misterul strălucirii aurului
• Trucul simplu și rapid prin care să-ți schimbi instant viața în bine

Argila este un indicator bun al vieții pentru că este creată de obicei atunci când mineralele din roci dispar în urma contactului cu apa, un ingredient cheie al vieții. De asemenea, argila este un material excelent pentru depozitarea fosilelor microbiene.

Însă, atunci când roverul Curiosity a extras două mostre de argilit, o rocă sedimentară care conține argilă, din lacul secat, cercetătorii au descoperit că o mostră conținea doar jumătate din cantitatea așteptată de minerale de argilă. În schimb, cealaltă mostră conținea o cantitate mai mare de oxizii de fier, compușii care produc nuanța ruginie a planetei Marte.

Cine ar putea fi „vinovatul” pentru această dispariție geologică?

Oamenii de știință cred că „vinovatul” pentru această dispariție geologică ar fi saramura: apa extrem de sărată care s-a scurs în straturile de argilă bogate în minerale și le-a destabilizat.

„Credeam că odată aceste straturi de minerale de argilă s-au format pe fundul lacului din Craterul Gale, acestea au rămas așa, astfel conservându-se la momentul formării din urmă cu miliarde de ani. Însă, saramura a descompus aceste minerale de argilă în unele locuri, resetând în esență compoziția rocilor”, a explicat Tom Bristow, autor coordonator al studiului și cercetător la Centrul de Cercetare Ames al NASA din Mountain View, California.

Roverul și-a finalizat analiza prin forarea în straturile de rocă marțiană înainte să folosească instrumentul de chimie și mineralogie, cunoscută drept CheMin, pentru a investiga mostrele.

„Am aflat ceva foarte important”

Procesul de transformare chimică din sedimente este numit diageneză și ar fi putut crea o nouă viață sub suprafața planetei Marte chiar dacă a șters unele dovezi ale vechilor forme de viață de la suprafață.

Cercetările desfășurate de roverul Curiosity nu doar că au dezvăluit modul în care s-a schimbat clima marțiană, dar au ajutat roverul Perseverance să stabilească ce mostre de sol să colecteze astfel încât să-și crească șansele de a descoperi viața, potrivit Live Science.

„Am aflat ceva foarte important. Există unele locuri pe Marte care nu sunt atât de bune pentru păstrarea dovezilor vieții de pe planetă. Vestea bună este că putem folosi mineralogia pentru a afla unde să căutăm în continuare viața”, a precizat Ashwin Vasavada, om de știință la Jet Propulsion Laboratory al NASA.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Inginerii din Elveția au construit un rover care ar putea cuceri dealurile abrupte ale planetei Marte

Marte ar fi putut găzdui viață. Descoperirea făcută de roverul Curiosity al NASA pe Planeta Roșie

Roverul Perseverance a ajuns într-un nou loc pe planeta Marte. Imaginile dezvăluite de NASA

Roverul Curiosity al NASA a observat nori ciudați și colorați pe planeta Marte