A fost dezlegat un mister vechi de o jumătate de secol. Urmele făcute de animalele în rocile antice

Găurile dintr-o rocă australiană, identică ca formă cu vizuinele făcute în nisip de crustacee, i-a intrigat pe geologi.

Sedimentul nisipos original de acum un miliard de ani, este mai vechi decât cele mai vechi animale cunoscute. O echipă internațională de oameni de știință a rezolvat acum misterul.

• Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
• Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul…

Când animalele se mișcă, lasă urme, cum ar fi urmele dinozaurilor sau galeriile viermilor. Acestea dezvăluie modul în care animalele antice s-au mișcat, s-au hrănit și au interacționat între ele.  De aceea, geologii au fost uimiți de descoperirea  urmelor animalelor care se îngropau în roca antică (cuarțită). Aceasta s-a format atunci când sedimentele nisipoase au fost supuse presiunilor și temperaturilor ridicate, notează Phys.org.

„Cuarțitul este la fel de dur ca betonul și imposibil de pătruns de animalele. Este posibil ca urmele să fi fost făcute în timp ce nisipul era încă moale. Dar nisipul a fost depus acum 1,7 miliarde de ani, cu un miliard de ani înainte de apariția primelor animale fosile, iar transformarea acestuia în cuarțit a avut loc în urmă cu mai mult de 1,2 miliarde de ani, mult mai devreme decât cele mai vechi fosile de animale,” explică Bruce Runnegar, profesor emerit UCLA în Departamentul de Pământ, Planete și Științe Spațiale și co-autor al studiului publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Cercetătorii au dezlegat misterul

Echipa a măsurat vârsta nisipului din vizuini folosind minerale radioactive. Astfel, s-a dovedit că nisipul era cu mai mult de un miliard de ani mai „tânăr” decât cuarțitul care îl conținea. De asemenea, cercetătorii au mai descoperit că vizuinile ar fi putut fi făcute de animale.

Dar cum pot animalele să lase urme în roca atât de tare? Cercetările microscopice au arătat că boabele s-au separat mai întâi la suprafețele de contact, rezultând o matrice fărâmicioasă, iar apoi au fost topite din nou prin depunerea ulterioară a cuarțului, readucând roca în starea de cuarțit dur.

Prin comparații cu straturile sedimentare din jur, oamenii de știință ar putea data această mișcare cu aproximativ 40 de milioane de ani în urmă, în epoca eocenă a istoriei Pământului.

„Cel mai probabil, urmele au fost făcute de crustacee, care au invadat sud-vestul Australiei în timpul unei transgresiuni marine de scurtă durată, asociată cu deschiderea Oceanului de Sud”, a declarat Stefan Bengtson, autorul studiului și profesor emerit și paleontolog la Muzeul de Istorie Naturală din Suedia.

Citește și: 

Locul favorit al regizorilor de la Hollywood. Formațiunile de rocă ciudate care au apărut în sute de filme

Roverul Perseverance a descoperit o rocă ciudată pe Marte. Imaginile dezvăluite de NASA

Fosile descoperite în Canada ar putea fi dovezile celor mai vechi animale de pe Terra

Mii de specii de animale gonesc spre polii Pământului. Cel mai dezastruos eveniment din istoria Terrei s-ar putea repeta