„Jamais vu”, opusul senzației de deja-vu. Ce înseamnă și ce spune asta despre tine?

S-a întâmplat vreodată să discuți cu un prieten când deodată, pentru o fracțiune de secundă, să nu îl recunoști?

Sau, ai pășit într-o cameră familiară ție, dar cu toate acestea ți s-a părut complet necunoscută? Ori poate că te-ai holbat la un cuvânt al cărui sens în cunoșteai, dar ceva părea nelalocul lui?

• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
• Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?

Dacă ți s-a întâmplat vreodată așa ceva, ne spune How Stuff Works, înseamnă că ai experimentat un fenomen care este cunoscut sub denumirea de jamais vu, adică, niciodată văzut. Nu-ți face griji, pentru că nu ai de ce.

Ce este Jamais Vu?

Jamais vu (niciodată văzut) este considerat a fi opusul lui deja vu (văzut deja), un fenomen destul de rar. Aceia care l-au experimentat îl pot confunda cu episoade scurte de pierdere a memoriei, dar este vorba despre cu totul altceva, ne spune Chris Moulin, un cercetător al memoriei din cadrul Laboratoarelor de Psihologie și Neurocogniție de la Universitatea Grenoble-Alpes din Franța și unul dintre cei mai de seamă specialiști în jamais vu.

„În cazul pierderilor de memorie, cineva ne pare de nerecunoscut, chiar dacă l-am întâlnit recent, pentru că am pierdut unele informații esențiale,” spune acesta într-un email. „Jamais vu, pe de altă parte, este senzația de lipsă a familiarității privitoare la un anumit aspect care nu este pierdut sau uitat.”

Un exemplu poate fi atunci când privești la cineva cunoscut – ca de exemplu tatăl tău – și brusc trăsăturile sale ți se par noi și neobișnuite. Poate că ți se pare străin, dar în același timp, ai știință despre faptul că este tatăl tău și nu vreun impostor, mai explică Moulin.

Această senzație ciudată este de scurtă durată, doar câteva secunde sau minute, iar apoi dispare. Este înlăturată chiar de persoana care o experimentează pentru că explicarea acestui lucru poate fi întâmpinată cu scepticism. Acesta este poate și motivul pentru care fenomenul este atât de rar și nediscutat, mai explică Moulin. Cercetările sale caută să eticheteze jamais vu, să atragă atenția asupra fenomenului și poate că astfel se va ajunge la o înțelegere mai bună asupra tulburărilor de memorie, ceea ce în final va conduce la ajutarea celor suferinzi.

Ce se știe despre Jamais Vu?

Unele dintre primele cercetări privitoare la jamais vu au luat naștere din interesul pe care Moulin îl avea pentru deja vu, în perioada în care acesta era un doctorand. Dar, de vreme ce deja vu este atât de dificil de simulat în laborator el și-a propus să recreeze efectele jamais vu în rândul unui grup de participanți, supunându-i pe aceștia la o serie de pedepse pe care el înșuși le suferise pe când era elev – transcrierea la nesfârșit a aceluiași cuvânt.

Dar în acest caz, voluntarilor li s-a cerut să scrie un cuvânt cunoscut în mod repetat, de exemplu cuvântul „ușă.” Moulin a descoperit că transcrierea repetată nu cauza uitarea cuvântului, ci mai degrabă, cuvântul începea să pară necunoscut, ca și cum nu ar fi fost un cuvânt real.

Înstrăinarea cuvintelor

Moulin a mai descoperit că acest fenomen nu era unul nou. Acum câteva secole, cercetătorii l-au numit „înstrăinarea cuvintelor”. Dar conceptul a fost abandonat la începutul secolului XX. Convins că deja vu și jamais vu „ne-ar putea spune ceva nou despre cum este organizat sistemul cognitiv în creier,” Moulin se concentrează pe „toate ciudățenile, în special pe experiențele subiective precum deja vu și jamais vu.”

În 2006, Moulin a prezentat primul articol științific despre acest fenomen la Conferința Internațională despre Memorie din Sidney, Australia. Noțiunea a avut ceva impact la public, dar și expunere media, la vremea respectivă. Dar după ce articolul a fost publicat – în ediția din februarie 2020 a publicației Memory și intitulat The the the the induction of jamais vu in the laboratory: word alienation and semantic satiation – subiectul a fost privit cu și mai mult interes.

Cultura populară a contribuit și ea la mediatizarea fenomenului. O dată cu lansarea ultimului film din seria Matrix, intitulat The Resurrections, unii oameni au început să creadă că aceste episoade de deja vu și jamais vu sunt doar breșe în matriță. Nu a trecut mult nici până industria muzicală să preia acest termen.

Ce cauzează Jamais Vu?

Acesta este încă un mister și asta din cauza faptului că încă nu sunt suficient de multe cercetări în această direcție. Dar Moulin suspectează că lobul temporal al creierului poate să fie implicat. Această parte mare a creierului, poziționată în spatele urechilor, are un rol important în gestionarea amintirilor și recunoașterea facială.

Cercetările anterioare au arătat că epilepticii cu lobul frontal afectat acuză adeseori episoade de deja vu, iar mai nou jamais vu, chiar înainte de a avea o criză. Unii oameni care experimentează migrene clasice au vorbit despre simptome specifice celor două fenomene.

Totul pornește din creier

Multe dintre presupunerile care înconjoară jamais vu vin din ceea ce s-a cercetat deja în zona deja vu. „Deja vu este un simptom al unei funcționări sănătoase a sistemului cognitiv și necesită un anumit nivel de agilitate mentală, se pare,” mai spune Moulin. „Ne-am aștepta ca aceste teorii să se aplice și pentru jamais vu, dar este nevoie de cercetări suplimentare.”

Unii cred că jamais vu poate avea legătură cu Amăgirea Capgras, un simptom al schizofreniei în urma căruia suferindul consideră că un cunoscut sau un loc familiar lui au fost înlocuite cu un duplicat identic sau un impostor. Dar din nou, este nevoie de un set de cercetări suplimentare pentru a putea susține pe deplin această presupunere.

Am Jamais Vu? Să mă îngrijorez?

Pe scurt nu este niciun motiv pentru îngrijorare. Chiar dacă jamais vu și Amăgirea Capgras au legătură, cel dintâi este temporar și pentru nicio secundă cel care experimentează fenomenul nu are impresia că persoana ce nu-i este familiară este un impostor sau duplicat.

„Nu trebuie să ne facem griji pentru jamais vu cum nu trebuie să facem asta nici pentru uitare – fiecare dintre noi mai are momente în care uită lucruri,” mai spune Moulin.

Ca și în cazul deja vu, jamais vu nu este nu motiv de îngrijorare decât dacă are un impact negativ asupra vieții. „Abilitatea de a experimenta jamais vu este un semn bun pentru creier. Asemănător deja vu, constituite un motiv de îngrijorare decât dacă devine asociat cu alte simptome.

Vă mai recomandăm și:

Câte ore trebuie să dormi pe noapte pentru a nu avea probleme de memorie

Cercetătorii au descoperit în sfârşit de unde provine senzaţia de deja vu

Enigmele deja vu sau amintirile despre viitor

Savanţii au reuşit să recreeze senzaţia de déjà vu în laborator şi au scos la iveală enigmele stranii ale acesteia