Celulele noastre au „tentacule” bizare care le ajută să se deplaseze. Cum funcționează acestea?

Fiecare celulă are o multitudine de moduri de a-și detecta împrejurimile și chiar de a ajunge fizic la vecini sau dușmani, folosind „tentacule” ciudate.

Aceste proeminențe, asemănătoare unor tentacule, se numesc filopode, iar un nou studiu ne-a oferit mai multe informații despre modul în care acestea permit celulelor noastre să se deplaseze.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

„Aceste structuri joacă un rol esențial, permițând celulelor să își exploreze mediul înconjurător, să genereze forțe mecanice, să efectueze semnale chimice sau să transmită semnale prin intermediul nano-punților de tunelare intercelulară”, scriu cercetătorii în lucrare.

„Dinamica lor pare destul de complexă, deoarece prezintă un comportament bogat de îndoire, tracțiune, modificări de lungime și de formă. Ele explorează spațiul lor extracelular prin combinarea creșterii și micșorării, cu răsucirea și îndoirea axială a miezului lor bogat în actină.”

„Tentaculele” sunt capabile să detecteze mediul înconjurător

Respectivul nucleu este compus din proteine numite actină și miozină. Echipa, condusă de biofizicieni de la Institutul Niels Bohr din Danemarca, compară această mișcare de răsucire și îndoire nou descoperită cu o bandă de cauciuc.

Atunci când este răsucită, o bandă de cauciuc se contractă și brusc se poate mișca singură, revenind la configurația inițială. În miezul filopodelor, proteinele de miozină se înfășoară în jurul proteinelor de actină, trăgându-le în răsuciri sau îndoituri. Mișcarea rezultată permite „tentaculelor” celulare să își detecteze mediul înconjurător, să interacționeze cu alte celule sau microorganisme și chiar să se deplaseze.

„Sunt capabile să se îndoaie – să se răsucească – într-un mod care le permite să exploreze întregul spațiu din jurul celulei și pot chiar să pătrundă în țesuturile din mediul lor”, spune autorul principal, biofizicianul Natascha Leijnse de la Institutul Niels Bohr.

Echipa a folosit pensete optice și un microscop pentru a le urmări, iar, ulterior, au construit un model fizic pentru a confirma că mișcarea a apărut spontan, raportează ScienceAlert.

O nouă cale de cercetare a unor boli precum cancerul

Pensetele optice sunt piese tehnologice în care raze laser perfect calibrate țin un obiect minuscul în poziție. În acest caz, o pensetă optică a fost folosită pe o bilă minusculă, spre care filopodul ar fi crescut și apoi ar fi rămas blocat, menținând „tentaculul” în poziție.

Cercetătorii au folosit o varietate de celule pentru a confirma că nu este vorba de un fenomen izolat – analizând de la celule umane de cancer de sân, până la celule de rinichi embrionar uman.

Prezența acestor structuri într-o mare varietate de celule înseamnă că ar putea fi o altă cale de cercetare în cazul unor boli precum cancerul.

Acest lucru va necesita mult mai multe cercetări. În prezent, oamenii de știință doar observă acest proces, în încercarea de a descoperi cât mai multe despre propriile noastre celule.

Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Studiul unui nou model de celule stem aduce noi informații despre tulburările de dezvoltare

O femeie s-ar fi vindecat în premieră de HIV folosind un tratament nou cu celule stem

Cum ar putea planta de canabis să prevină îmbătrânirea și moartea celulelor creierului

Ce s-a întâmplat după ce doi bolnavi de cancer au primit celule imunitare modificate genetic?