Cum apare efectul răcoritor al mentolului? Oamenii de știință au răspunsul!

Mentolul este o aromă ciudată. Probabil mai mult o experiență decât o aromă: mănânci o bomboană mentolată sau folosești săpun de mentă și simți cum o prospețime rece ca gheața te învăluie. Dar ai te-ai întrebat vreodată de ce este mentolul răcoritor?

Nu prea are sens ca mentolul să fie literalmente cu câteva grade mai rece decât orice altceva în orice moment. Așadar, de ce este mentolul răcoritor?

• Un nou studiu arată în ce anotimp sunt bărbații cel mai fertili
• Test de cultură generală. Care parte a corpului uman nu are niciun scop biologic?

Un nou studiu are răspunsul: folosind microscopia crio-electronică (o tehnică dezvoltată inițial în anii 1970, dar care în prezent are parte de o renaștere datorită progreselor tehnologice recente), cercetătorii au dezvăluit modul în care canalele ionice sensibile la rece din neuronii șoarecilor sunt activate de compuși chimici precum cei găsiți în mentol.

De ce este mentolul răcoritor?

„Mamiferele simt frigul prin scăderea temperaturii sau prin expunerea la anumiți compuși, cum ar fi mentolul găsit în mentă”, explică lucrarea, publicată în revista Science.

„Baza pentru această senzație de frig este dată de activarea canalelor ionice ale membrului 8 al melastatinului potențial al receptorului tranzitoriu (TRPM8). Aceste canale sunt exprimate în neuronii senzoriali și funcționează ca traductorul principal pentru senzația de răcoare la oameni”, se arată în lucrare.

Probabil că sună complicat, așa că să împărțim totul în bucăți ușor de gestionat pentru a ne putea da seama ce se întâmplă. De fapt, să împărțim totul în bucăți moleculare: în special, molecule de mentol. Primul lucru pe care vor să-l facă moleculele după ce ajung pe piele este să găsească un loc în care să se potrivească și, din fericire pentru ele, corpurile noastre au locul perfect, scrie IFL Science.

Celulele noastre sunt înglobate într-un strat dublu lipidic, ca un mic costum mic de protecție format dintr-un strat dublu de grăsime. Acesta există pentru a proteja celulele, adică pentru a se asigura că nu pot pătrunde ioni, proteine sau alte lucruri care nu ar trebui să pătrundă în celule.

Însă imaginați-vă că acest costum de protecție nu lasă să intre nici aerul. Unii ioni trebuie lăsați să intre, așa că aici intervin canalele ionice. Acestea sunt proteine speciale, încorporate în membrana celulelor, al căror rol este de a lăsa ionii să intre și să iasă; ele pot fi declanșate de o serie de stimuli, de la presiune, la căldură și la semnale chimice.

Ce se știa până acum?

Pentru poarta ionică cunoscută sub numele de membru al melastatinului potențial receptor tranzitoriu 8 (TRPM8), mentolul este unul dintre acești declanșatori. Cu ajutorul unei proteine cu numele de fosfatidilinozitol-4,5-bisfosfat (PIP2), mentolul se leagă perfect de TRPM8, ca o cheie minusculă de mentă pentru „lacătul” reprezentat de canalul ionic. Atunci când pătrund, ionii de sodiu și calciu încărcați pozitiv schimbă sarcina din interiorul celulei, determinând neuronul să trimită un semnal numit potențial de acțiune.

Cel puțin, asta credea toată lumea. Totuși, până acum, nu am putut fi 100% siguri, pentru că toate datele experimentale proveneau din canalele ionice ale păsărilor.

Și păsările au această proteină TRPM8, dar este puțin diferită de versiunea pe care o au mamiferele. Au sensibilități termice și chimice diferite și nu se deschid complet, cel puțin în timpul experimentelor structurale. Deci, deși dovezile păreau cu siguranță să sugereze că PIP2 este importantă în deschiderea canalului TRPM8, acest nou studiu a reușit să aducă confirmarea.

Cercetarea durerii

Aici intervine microscopia crio-electronică (crio-EM). În esență, o modalitate de a efectua microscopie electronică la temperaturi extrem de scăzute, cercetătorii au folosit această tehnică pentru a capta instantanee ale structurilor TRPM8 la șoareci în timp ce se își schimbau starea de la închise la intermediare și apoi deschise, dezvăluind pentru prima dată mecanismul efectului dat de mentol.

„Lipsa unei structuri deschise, în special a TRPM8 de mamifere, a împiedicat nu numai înțelegerea noastră a simțului frigului la oameni, ci și evoluțiile terapeutice care vizează acest receptor senzorial important”, explică autorii.

Practic, cercetătorii cred că dacă înțelegem mai bine acest mecanism (și nu neapărat de ce este mentolul răcoritor), acest studiu poate avea niște consecințe serioase pentru viitoarele terapii de gestionare a durerii.

Vă recomandăm să citiți și:

Putem suprima gândurile nedorite? Ar fi acest lucru benefic sau dăunător?

Ridicarea de greutăți la bătrânețe are mai multe beneficii decât se credea până acum

Ce înseamnă, de fapt, să mori de bătrânețe?

Cum îți poate vindeca „hormonul iubirii” inima?