Bradul natural versus bradul artificial de Crăciun. Ce variantă are un impact mai mic asupra mediului?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

A venit acel moment al anului în care familiile își dedică atenția asupra unui simbol aproape definitoriu pentru atmosfera din luna decembrie: bradul de Crăciun. Iar aici dezbaterile sunt aprinse în fiecare sezon: în vreme ce unii apreciază mirosul de brad natural și se bucură când merg în piață să-l aleagă pe cel mai frumos, alții preferă simplitatea pomilor artificiali pe care îl refolosesc în fiecare an.

Însă acum intervine în dezbatere o nouă teorie, aceea a grijii pentru mediul înconjurător.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

Or, cum în ultima vreme, prinde la multă lume comportamentul sustenabil, și bradul de sărbători este parte a acestei discuții: care variantă are cel mai mic impact asupra mediului, cel artificial sau cel natural? Experții spun că răspunsul este complicat.

Un brad artificial de Crăciun este folosit în medie șase ani

Răspunsul privind pomii din plastic pare a fi unul simplu, pentru că ne imaginăm că refolosirea unui obiect este apanajul comportamentului prietenos cu mediul.

Însă experții spun că un astfel de brad este folosit de o familie vreme de 6 ani – aceasta ar fi media perioadei în care copacii din plastic rămân în casele oamenilor. În acest context, costul impactului asupra mediului este mult mai mare, comparativ cu cel pe care l-ar impune varianta naturală.

„Este, cu siguranță, o chestiune mult mai nuanțată și complexă decât credem. (…) Dacă brazii artificiali sunt folosiți pentru o perioadă mai lungă de timp, atunci balanța se schimbă”, a spus Andy Finton, director de peisagistică la Nature Conservancy din Massachusetts, potrivit CNN.

De regulă, pomii din plastic sunt confecționați din plastic polivinil chloride (PVC) – unele studii au legat PVC de poluare masivă, dar și de cazurile de cancer și alte boli.

Cazul brazilor naturali – cum restabilim echilibrul?

În medie, un brad de Crăciun ajunge la maturitate în șapte ani, iar pe măsură ce acesta crește, absoarbe dioxid de carbon din atmosferă. Protejând pădurile și plantând mulți copaci, este redus gazul cu efect de seră și ajutăm la reducerea crizei climatice prin care trecem.

Însă atunci când pomii sunt tăiați sau arși, pot elimina înapoi în atmosferă carbonul pe care l-au acumulat până în acel moment.

În cazul brazilor de Crăciun, răul nu este atât de mare atunci când, imediat după ce este tăiat pomul, responsabilul plantează în locul lui și mai multe răsaduri. Astfel, potrivit lui Doug Hundley, purtător de cuvânt al Național Christmas Trei Association, se creează un echilibru. Hundley militează pentru brazii naturali în casele oamenilor.

Alegerea unei variante poate fi complicată, mai ales pentru că din punct de vedere climatic, sunt avantaje și dezavantaje pentru ambele situații. Însă farmecul îl dețin, în continuare, pomii de Crăciun naturali. Oricare ar fi alegerea, experții spun că oamenii ar trebui să identifice și alte metode de protejare a mediului.

„Există această dezbatere din fiecare an, dar odată ce ai luat o decizie, ar trebui să te simți bine în legătură cu ea, pentru că sunt mult mai multe lucruri pe care le putem face de-a lungul vieții și care au, cu siguranță un impact mai mare asupra climei”, a conchis Andy Finton.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Top 10 cele mai bune filme de Crăciun

Cum ne afectează tenul alimentele de Crăciun și ce recomandă dermatologii?

Grota lui Moș Crăciun din Finlanda, adăpost împotriva bombelor

Ce au descoperit organizațiile de caritate din Marea Britanie printre donațiile de Crăciun