Fricile din copilărie pot juca un rol decisiv în apariția anxietății și a depresiei la maturitate

Un studiu recent de imagistică a arătat legătura dintre factorii de risc apăruți timpuriu și temperamentul copiilor, dezvăluind un proces neuronal care ar putea prezice dacă o persoană va dezvolta depresie sau anxietate în adolescență sau în primii ani ai maturității.

Temperamentele inhibat și dezinhibat observate încă din copilărie au fost analizate la un grup de 165 de persoane, din vremea în care aveau doar patru luni și până la vârsta de 26 de ani, într-un studiu inițiat de cercetători ai Universității Texas din Dallas, SUA, recent publicat în JAMA Psychiatry.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Oamenii care au fost mai inhibați în copilărie și care, de asemenea, nu răspund în mod obișnuit la potențiale recompense în adolescență au fost mai susceptibili la depresie mai târziu în viață, mai mult decât de anxietate, conform coautorului studiului, dr. Alva Tang, profesor asistent de psihologie în cadrul Universității Texas din Dallas, SUA, conform SciTechDaily.

Rolul jucat de fricile din copilărie la maturitate

„Cercetările subliniază diferite mecanisme din creier și le asociază cu cine este supus unui risc mai mare să dezvolte diferite afecțiuni psihice. Aceste rezultate ar putea fi utile în dezvoltarea unor tratamente orientate spre prevenție, în funcție de fiecare individ”, a spus Tang.

Atunci când nou-născuții sunt introduși unor noi oameni sau au de-a face cu noi situații, unii reacționează favorabil și abordează situațiile fără frică, în timp ce alții reacționează cu precauție și evitare. Această distincție definește comportamentul dezinhibat față de cel inhibat.

„Știm că acei copii mai inhibați sunt mai predispuși la tulburări de anxietate mai târziu, în mod specific la anxietate socială, care începe odată cu trecerea de la copilărie la adolescență. Se știe mai puțin despre depresie, care, în general, apare mai târziu, la vârsta adultă tânără. Dar știm că persoanele care au avut o tulburare de anxietate sunt mai predispuse cu 50% – 60% la depresie, de-a lungul vieții, astfel încât copiii inhibați ar putea să fie supuși unui risc mai mare de depresie”, a explicat dr. Alva Tang.

Inhibarea comportamentală a fost legată de apariția simptomelor depresive

Persoanele implicate în studiu au fost caracterizate în copilărie drept inhibate sau dezinhibate. În calitate de adolescenți, aceștia au fost supuși unor RMN-uri funcționale în timp ce îndeplineau o sarcină pentru a măsura reacția creierului lor la anticiparea recompenselor – în acest caz, încercarea de a câștiga bani.

„Ne-am uitat la striatum ventral, o regiune a creierului bine studiată în ceea ce privește înțelegerea depresiei la adulți, pentru a vedea dacă este legată de procesarea dezadaptată în centrele de recompensă din creier”, a spus Tang.

Cercetătorii au descoperit că asocierea dintre inhibiția la vârsta de 14 – 24 de luni și agravarea simptomelor depresive de la vârsta de 15 – 26 de ani a fost prezentă doar în rândul celor care au prezentat, de asemenea, o activitate atenuată în striatum ventral în adolescență. Nu a existat o asociere similară cu anxietatea.

„Am constatat că inhibarea comportamentală este legată de agravarea simptomelor depresive la vârsta adultă. Asta susține afirmația că acest temperament arată o relație mai puternică cu dezvoltarea anxietății în adolescență, dar la vârsta adultă, este legat mai puternic de depresie”, a adăugat Tang.

Angajarea socială și experiențele pozitive îmbunătățesc abilitățile cognitive ale unui copil

Există deja intervenții pentru copiii anxioși și inhibați din punct de vedere comportamental care îmbunătățesc abilitățile sociale și cognitive. Intervențiile suplimentare pentru acești copii ar putea viza deficitele motivaționale, cum ar fi să-i ajute să învețe să creeze în mod activ condiții în care să fie implicați social cu colegii și să caute experiențe pozitive.

„Acest lucru ar putea, la rândul său, să reducă probabilitatea de a dezvolta depresie, care își are originea în faptul că sunt dezangajați social sau că ratează oportunitățile de experiențe pozitive”, a mai precizat Tang.

Anxietatea și depresia sunt afecțiuni complexe, care ar putea fi declanșate de o multitudine de factori, cum ar fi genetica, mediul și altele.

Vă mai recomandăm și:

Persoanele cu depresie prezintă o probabilitate mai scăzută de a avea copii

Studiu îngrijorător. Supraconsumul celor mai bogate țări distruge mediul în care trăiesc copiii lumii

Copiii care sunt complet sinceri, în loc să mintă, sunt judecați mai aspru de către adulți

Suplimentele de vitamina B6 ar putea reduce anxietatea și depresia