Vremea spațială amenință omenirea tot mai mult, iar asta e doar vina noastră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Tehnologiile spațiale au adus schimbări fundamentale în modul în care ne trăim viața. Avionica ne permite să zburăm pe alte continente aproape într-o clipă. Serviciile GNSS ne permit să conducem mașinile pe drumuri noi fără hărți de hârtie. Și o anumită formă de radio a devenit coloana vertebrală atât a rețelelor de divertisment, cât și a rețelelor de comunicații. Însă vremea spațială amenință omenirea prin perturbarea tuturor celor de mai sus.

Ce se întâmplă dacă o furtună solară afectează toate aceste tehnologii? Acesta este punctul central al unei noi lucrări a Nataliei Buzulukova și a lui Bruce Tsurutani, unii dintre cei mai importanți experți ai lumii în vremea spațială. Ei subliniază că nu ne-am pregătit în mod adecvat pentru o furtună solară ce se întâmplă o dată la un mileniu care ar putea veni în curând.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

Acest lucru este cauzat probabil de faptul că, până acum, nu s-a mai întâmplat o astfel de furtună, însă a existat una vizibil extremă în istoria aproape modernă.

Nu este prima dată când vremea spațială amenință omenirea, dar acum ar putea fi mai grav

În 1859, pe Soare au apărut o serie de pete solare mari, iar la puțin mai puțin de o zi mai târziu, aurore masive au apărut în întreaga lume. Acum, acesta este cunoscut sub numele de eveniment Carrington, după unul dintre oamenii de știință care l-a documentat. Și ar putea fi un precursor a ceea ce va urma în viitoarele evenimente meteorologice extreme din spațiu, scrie Phys.org.

Telegraful reprezenta tehnologia de vârf a epocii în 1859, iar evenimentul Carrington a devastat tehnologia în curs de dezvoltare. Curentul ionic indus în atmosferă a provocat vârfuri masive de tensiune în liniile telegrafice. Cu tensiuni induse atât de mari, apariția de arcuri electrice între linii era inevitabilă și exact asta s-a întâmplat.

Arcurile electrice rezultate au provocat multe incendii de-a lungul sistemului telegrafic, inclusiv în unele birouri de telegraf. Comunicațiile au fost, de asemenea, întrerupte pentru o mare parte a zilei în care furtuna a lovit Pământul.

Toată această distrugere s-a întâmplat atunci când telegrafele și electricitatea tocmai apăreau ca tehnologii. Acum, cu turnuri de telefonie mobilă și transformatoare masive de înaltă tensiune, este clar că vremea spațială amenință omenirea într-un grad mult mai ridicat decât atunci.

O furtună solară ar afecta grav sateliții

Însă nu doar sistemele de la sol sunt vulnerabile la efectele vremii spațiale. Sateliții au un rol din ce în ce mai important în viețile noastre, de la furnizarea de conexiuni la internet până la a le permite vizitatorilor să străbată orice oraș doresc. Amplasamentul sateliților deasupra protecției atmosferei Pământului îi face deosebit de vulnerabili la efectele meteorologice spațiale adverse.

Deci ce s-ar întâmpla astăzi dacă am fi loviți de o altă furtună solară de dimensiunea evenimentului Carrington? Nu este clar cât de departe ar putea ajunge pagubele, dar ar fi cu siguranță o calamitate pentru rețelele de energie și de comunicații ale Pământului.

Întrucât acestea au implicații de anvergură asupra societății în general, există o probabilitate foarte mare ca rutinele zilnice, cel puțin ale persoanelor care folosesc în mod obișnuit acele sisteme, să fie masiv perturbate timp de mai multe zile, săptămâni sau chiar luni.

Nu suntem deloc pregătiți

Din păcate, așa cum arată lucrarea, vremea spațială amenință omenirea și noi nu suntem pregătiți în mod adecvat pentru asta. O erupție solară va apărea cu siguranță, doar că nu putem ști când. În plus, este un moment îngrozitor pentru a începe să planificăm pentru o astfel de catastrofă, având în vedere că va dura mai puțin de o zi din momentul în care o detectăm pentru ca o furtună să înceapă să provoace pagube.

Sugestia lui Buzulukova și Tsurutani este una logică: oamenii de știință ar trebui să planifice scenariile cele mai nefavorabile, care sunt probabilitățile acestora și ce impact ar putea avea. Apoi, în mod colectiv, ca societate, ar trebui să decidem ce risc ar trebui să ne asumăm în cazul unei astfel de furtuni. Pentru că într-o zi se va întâmpla. Și nu putem spune că nu am fost avertizați.

Studiul apare pe serverul preprint ArXiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au aflat de ce Polul Nord Magnetic se deplasează în ritm accelerat spre Siberia

NASA a început construirea următoarei generații de „vânători” de asteroizi

Test de cultură generală. Cât durează o eclipsă solară?

Anul Nou a venit mai devreme pe Marte! Planeta Roșie a intrat în Anul 37