Roverul Curiosity a găsit „cele mai recente dovezi de apă pe care le vom vedea vreodată” pe Marte

Roverul Curiosity al NASA a descoperit roci cu texturi „ondulate”, dovezi ale unui lac antic, într-o zonă a planetei Marte care ar fi trebuit să fie uscată, a anunțat agenția spațială americană.

„Aceasta este cea mai bună dovadă de apă și valuri pe care am văzut-o în întreaga misiune”, a declarat Ashwin Vasavada, cercetător de proiect al Curiosity la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California, SUA.

• O populație necunoscută de galaxii ar putea rezolva misterul energetic al Universului
• Parcă desprins din SF: o planetă orbitează perpendicular pe un sistem stelar binar

Roverul, care explorează planeta Marte din 2012, a transmis imagini uimitoare ale unor modele ondulate de pe suprafața rocilor, cauzate de valurile unui lac de mică adâncime în urmă cu miliarde de ani.

Curiosity a găsit anterior dovezi că lacurile au acoperit cândva părți ale planetei Marte cu minerale sărate rămase în urmă când s-au uscat. Însă oamenii de știință de la NASA au fost surprinși să găsească dovezi atât de clare ale prezenței apei în craterul Gale pe care roverul îl explorează în prezent, scrie ScienceAlert.

Roverul Curiosity a trimis noi imagini uimitoare

„Am observat multe depozite lacustre în timpul misiunii noastre, dar nu am văzut niciodată valuri atât de clare”, a declarat Vasavada într-un comunicat.

„Acest lucru a fost deosebit de surprinzător, deoarece zona în care ne aflăm s-a format, probabil, într-o perioadă în care Marte devenea mai uscată”, a mai spus el.

Curiosity explorează poalele unui munte înalt de cinci kilometri, cunoscut sub numele de Mount Sharp.

Roverul a observat, de asemenea, resturi într-o vale care au fost spălate de alunecările de teren umede de pe Muntele Sharp, a precizat NASA.

„Aceste resturi de alunecări de teren sunt probabil cele mai recente dovezi de apă pe care le vom vedea vreodată”, a declarat Vasavada.

O „cronologie marțiană” pentru oamenii de știință

NASA a declarat că Mount Sharp oferă un fel de „cronologie marțiană” pentru oamenii de știință, cu cele mai vechi straturi în partea de jos și cele mai tinere în partea de sus.

Acest lucru le permite să ,,studieze modul în care Marte a evoluat de la o planetă care semăna mai mult cu Pământul în trecutul său străvechi, cu o climă mai caldă și apă din abundență, la deșertul înghețat care este astăzi”.

Un alt rover marțian, Perseverance, a aterizat pe Planeta Roșie în februarie 2021 pentru a căuta semne ale vieții microbiene din trecut.

Roverul va colecta 30 de mostre de rocă și sol în tuburi sigilate, care vor fi trimise pe Pământ cândva în anii 2030 pentru analize de laborator.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Roverul Curiosity a găsit un meteorit foarte rar pe Marte, iar cercetătorii l-au numit „Cacao”

Probele de rocă prelevate de roverul Curiosity de pe Marte conțin un ingredient cheie al vieții

Roverul Curiosity a descoperit „țepi” bizari pe planeta Marte. Cum arată și ce sunt de fapt?

Roverul Curiosity de pe Marte a părăsit rocile cu „spate de aligator”. Unde se îndreaptă acum?