Telescopul Webb este tot mai aproape de a descoperi ce a ionizat Universul

Astronomii au stabilit că așa-numitele galaxii „cu scurgeri” ar fi declanșat ultima mare epocă de transformare a Universului nostru, una care a ionizat gazul interstelar neutru.

Cu miliarde de ani în urmă, Universul nostru era mult mai mic și mai fierbinte decât este astăzi. La începuturi, Universul era atât de mic și de fierbinte încât se afla în starea de plasmă, în care electronii erau separați de nucleele atomice. Dar atunci când avea aproximativ 380.000 de ani, Universul s-a răcit până la punctul în care electronii s-au putut recombina pe nucleele lor, formând o supă de atomi neutri.

• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
• Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?

Cu toate acestea, observațiile asupra Universului actual arată că aproape toată materia din Univers nu este deloc neutră. În schimb, este ionizată, fiind din nou în stare de plasmă.

Ceva a trebuit să se întâmple în miliardele de ani care au trecut între timp pentru a transforma gazul neutru al Cosmosului într-o plasmă ionizată. Astronomii numesc acest eveniment Epoca de reionizare și bănuiesc că s-a petrecut în primele câteva sute de milioane de ani după Big Bang. Dar ei nu sunt siguri cum s-a desfășurat acest eveniment de transformare.

Ce anume a ionizat Universul?

Una dintre ipoteze este că quasarii sunt responsabili. Quasarii sunt nucleele ultra-strălucitoare care înconjoară găurile negre supermasive și care pompează cantități enorme de radiații de mare energie, scrie Phys.org.

Această radiație ar putea inunda cu ușurință Universul și l-ar putea transforma din neutru în ionizat. Dar problema cu această ipoteză este că quasarii sunt relativ rari și, prin urmare, au dificultăți în a acoperi volumul Universului.

O altă ipoteză este că galaxiile tinere, bogate în formare de stele, sunt responsabile. În acest scenariu, procesul de ionizare a gazului neutru este mai răspândit în tot Universul. Fiecare galaxie în parte este capabilă să ionizeze gazul doar în vecinătatea sa apropiată, dar, din moment ce există atât de multe galaxii, este posibilă reionizarea întregului Univers.

Dar singura modalitate de a face acest lucru este ca o cantitate suficientă de radiații de înaltă energie să se scurgă din galaxii și să ajungă în mediul înconjurător.

Ce sunt galaxiile „cu scurgeri”?

O echipă de astronomi a folosit telescopul spațial James Webb pentru a investiga această ipoteză. Ei nu pot studia direct radiația care iese din galaxii, deoarece radiația este absorbită de miliarde de ani lumină de materie între noi și galaxiile respective.

Așa că, în schimb, au fost nevoiți să caute alte indicii. Folosind capacitatea Telescopului James Webb de a studia galaxiile îndepărtate, au putut măsura cât de compacte erau galaxiile și cât de bogate în formare stelară erau. Apoi au putut compara aceste galaxii cu galaxii similare din Universul actual pentru a estima cantitatea de radiații care se scurge din ele.

Aceștia au estimat că, în medie, galaxiile din Universul timpuriu au pierdut aproximativ 12% din fotonii de înaltă energie disponibili. Această cantitate este suficientă pentru a reioniza întregul cosmos într-un timp relativ scurt.

Descoperirile sunt publicate în revista Astronomy & Astrophysics.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Șase galaxii masive, detectate de Telescopul Webb, sunt atât de vechi încât nu pot fi explicate

Telescopul Webb a dezvăluit noi secrete uimitoare din misteriosul roi Pandora

Telescopul Webb a surprins în acțiune formarea timpurie a galaxiilor

Telescopul Webb a descoperit cea mai rece gheață din Universul cunoscut