Home » Știință » Test de cultură generală. De câte ori clipim pe minut?

Test de cultură generală. De câte ori clipim pe minut?

Publicat: 12.04.2023

O nouă cercetare indică faptul că, de fapt, creierul intră într-o stare de repaus când clipim, ceea ce ne permite poate să ne concentrăm mai bine după aceea.

O persoană obișnuită clipește de aproximativ 15-20 de ori pe minut – atât de frecvent încât ochii noștri sunt închiși timp de aproximativ 10% din totalul orelor noastre de veghe.

Deși clipitul are un scop clar – în principal pentru a lubrifia globii oculari și, ocazional, pentru a-i proteja de praf sau alte resturi – oamenii de știință spun că, de fapt, clipim mult mai des decât este necesar doar pentru aceste funcții. Astfel, clipitul este o enigmă fiziologică. De ce o facem atât de des?

Într-o lucrare publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences, un grup de oameni de știință din Japonia oferă un nou răspuns surprinzător – faptul că închiderea scurtă a ochilor ne-ar putea ajuta de fapt să ne adunăm gândurile și să ne concentrăm atenția asupra lumii din jurul nostru.

Cercetătorii au ajuns la această ipoteză după ce au observat un fapt interesant relevat de cercetările anterioare privind clipitul: că momentele exacte în care clipim nu sunt de fapt aleatorii. Deși aparent spontane, studiile au dezvăluit că oamenii tind să clipească în momente previzibile.

Creierul intră într-o stare de repaus atunci când clipim

În cazul unei persoane care citește, clipitul apare adesea după terminarea fiecărei propoziții, în timp ce în cazul unei persoane care ascultă un discurs, acesta apare frecvent atunci când vorbitorul face o pauză între declarații. De asemenea, un grup de persoane care urmăresc același videoclip au tendința de a clipi cam în același timp, atunci când acțiunea întârzie pentru scurt timp.

Prin urmare, cercetătorii au presupus că am putea folosi în subconștient clipitul ca un fel de punct de odihnă mentală, pentru a opri pentru scurt timp stimulii vizuali și a ne permite să ne concentrăm atenția.

Pentru a testa această idee, ei au pus 10 voluntari diferiți într-un aparat fMRI și i-au pus să urmărească emisiunea TV ,,Mr. Bean” (ei au folosit aceeași emisiune în lucrările lor anterioare privind clipitul, arătând că acesta apărea în punctele de pauză implicite din videoclip).

Apoi au monitorizat ce zone ale creierului au prezentat o activitate crescută sau scăzută atunci când participanții la studiu au clipit.

Ochii noștri sunt închiși 10% din totalul orelor de veghe

Analiza lor a arătat că, atunci când cei care priveau Bean au clipit, activitatea mentală a crescut pentru scurt timp în zonele legate de rețeaua implicită, zone ale creierului care funcționează atunci când mintea se află într-o stare de repaus în stare de veghe, mai degrabă decât să se concentreze asupra lumii exterioare, scrie Smithsonian.

Activarea momentană a acestei rețele alternative, teoretizează ei, ar putea servi drept pauză mentală, permițând o capacitate de atenție sporită atunci când ochii sunt din nou deschiși. Pentru a testa dacă această pauză mentală a fost pur și simplu rezultatul blocării intrărilor vizuale ale participanților, mai degrabă decât un efort subconștient de a-și limpezi mintea, cercetătorii au inserat, de asemenea, manual ,,întreruperi” în videoclip la intervale aleatorii care au durat aproximativ cât o clipire.

În datele fMRI, însă, zonele creierului legate de rețeaua implicită nu au fost activate în mod similar. Clipitul este ceva mai mult decât a nu vedea nimic temporar. Este departe de a fi concludent, dar cercetarea demonstrează că intrăm într-un fel de stare mentală alterată atunci când clipim – nu o facem doar pentru a ne lubrifia ochii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum ne afectează boala Alzheimer ochii?

Jupiter și Venus în conjuncție în această noapte. Evenimentul este vizibil cu ochiul liber

Cum pot miriapodele fără ochi să „vadă” lumina? Cercetătorii tocmai și-au dat seama

Găurile de vierme ar putea fi cei mai puternici „ochi” de pe cerul nostru

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu