Home » Știință » Nano-cerneala ar putea controla temperatura pasiv în clădiri și autoturisme

Nano-cerneala ar putea controla temperatura pasiv în clădiri și autoturisme

Nano-cerneala ar putea controla temperatura pasiv în clădiri și autoturisme
Foto: Dr. Mohammad Taha/University of Melbourne
Publicat: 29.03.2023

Nano-cerneala ar putea controla temperatura pasiv în clădiri și autoturisme, având un potențial enorm de a contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor globale de gaze cu efect de seră.

O nouă cercetare publicată în Journal of Materials Chemistry A al The Royal Society of Chemistry, condusă de dr. Mohammad Taha, documentează „cernelurile cu schimbare de fază” demonstrative care utilizează nanotehnologia pentru a controla temperatura în mediile de zi cu zi.

Cercetătorii realizează acest lucru prin ajustarea cantității de radiații care poate trece prin ele, în funcție de mediul înconjurător.

Nano-cerneala ar putea controla temperatura pasiv

Dr. Taha a spus că nano-cerneala ar putea controla temperatura pasiv, reducând nevoia de a ne baza pe energie pentru a regla temperaturile.

„Oamenii folosesc multă energie pentru a crea și menține medii confortabile: încălzirea și răcirea clădirilor, a locuințelor, a mașinilor și chiar a corpului”, a spus Dr. Taha.

„Nu ne mai putem concentra doar pe generarea de energie din resurse regenerabile pentru a ne reduce impactul asupra mediului. Trebuie să luăm în considerare și reducerea consumului de energie ca parte a soluțiilor energetice, pe măsură ce impactul schimbărilor climatice devine o realitate”, adaugă cercetătorul.

„Prin proiectarea cernelurilor noastre pentru a răspunde mediului înconjurător, nu numai că reducem cheltuielile de energie, dar eliminăm și nevoia de sisteme de control auxiliare pentru a controla temperaturile, ceea ce reprezintă o risipă suplimentară de energie”, a mai spus el, citat de Eurek Alert.

Inovația ar putea reduce consumul de energie

Controlul pasiv al temperaturilor interioare ar putea permite condiții de viață confortabile, dar fără a consuma energie în mod inutil. De exemplu, pentru a oferi o încălzire confortabilă în timpul iernii, cernelurile aplicate pe fațada unei clădiri se pot transforma automat pentru a permite trecerea unei cantități mai mari de radiație solară în timpul zilei și pentru a izola mai mult în timpul nopții în vederea menținerii căldurii.

Vara, cernelurile se pot transforma pentru a forma o barieră care să blocheze radiația de căldură de la soare și din mediul înconjurător.

„Cernelurile cu schimbare de fază” ar putea fi laminate, pulverizate sau adăugate la vopsele și materiale de construcție. Ele ar putea fi, de asemenea, încorporate în îmbrăcăminte, reglând temperatura corpului în medii extreme sau ar putea fi folosite în crearea de dispozitive electronice la scară largă, flexibile și portabile, cum ar fi circuite flexibile, camere și detectoare și senzori de gaz și temperatură.

„Cercetarea noastră elimină restricțiile anterioare privind aplicarea acestor cerneluri la scară largă, cu un preț redus. Asta înseamnă că structurile existente și materialele de construcție pot fi modernizate. Dacă există interes, cernelurile ar putea ajunge pe piață în 5-10 ani”, a spus dr. Taha.

Încă un pas înainte în combaterea schimbărilor climatice

„Prin colaborarea cu industria, putem extinde cernelurile și le putem integra în tehnologiile existente și în cele noi, ca parte a unei abordări holistice pentru combaterea provocărilor energetice ale schimbărilor climatice”, continuă cercetătorul.

Inovația a fost realizată prin descoperirea modului de modificare a uneia dintre componentele principale ale „materialelor cu schimbare de fază”, oxidul de vanadiu (VO2). Materialele cu schimbare de fază folosesc declanșatori, cum ar fi căldura sau electricitatea, pentru a crea suficientă energie pentru ca materialul să se transforme sub stres.

Cu toate acestea, materialele cu schimbare de fază trebuia anterior să fie încălzite la temperaturi foarte ridicate pentru ca proprietățile lor de „schimbare de fază” să fie activate.

Vă recomandăm să citiți și:

Care este cea mai sănătoasă pâine?

Cum ne schimbă anotimpurile somnul?

Mușchii artificiali biodegradabili fac roboții mai prietenoși cu mediul

Zgomotul produs de trafic crește hipertensiunea arterială

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?