Home » Știință » Oamenii de știință au prelungit durata de viață cu un „ceas” genetic sintetic

Oamenii de știință au prelungit durata de viață cu un „ceas” genetic sintetic

Publicat: 06.05.2023

Celulele noastre se degradează în mod natural în timp, ceea ce reprezintă o parte din motivul pentru care nu suntem la fel de mobili și vioi la 80 de ani ca la 8 ani. Acum, oamenii de știință au descoperit o modalitate de a crește durata de viață și longevitatea celulelor cu ajutorul unui „ceas” genetic sintetic.

Cercetătorii de la Universitatea din California San Diego, SUA și-au bazat descoperirile pe drojdia Saccharomyces cerevisiae, ceea ce face puțin probabil ca oamenii să trăiască veșnic în curând – dar echipa crede că lucrarea ar putea fi dezvoltată pentru a ajuta în cele din urmă corpul uman să îmbătrânească într-un mod mai sănătos.

Prin „reconfigurarea” celulelor de drojdie, cercetătorii au reușit să le mărească durata de viață cu 82% în medie. Este o evoluție promițătoare în controlul îmbătrânirii celulare și în tratarea afecțiunilor legate de vârstă.

Cheia studiului este editarea circuitelor genetice din spatele mecanismelor de reglementare care atenuează uzura unor procese celulare specifice. Odată ce oamenii de știință află cum funcționează aceste circuite, următorul pas este modificarea lor, scrie ScienceAlert.

Un „ceas” genetic sintetic

„Aceste circuite genetice pot funcționa ca și circuitele noastre electrice casnice care controlează dispozitive precum aparatele electrocasnice și automobilele”, spune biologul molecular Nan Hao, de la Universitatea California San Diego.

În primul rând, cercetătorii au folosit modelarea pe calculator pentru a-și da seama cum funcționează circuitul de îmbătrânire celulară. În esență, acesta oscilează între două stări diferite de îmbătrânire, ambele putând cauza uzură – un fel de frâne și anvelope ale unei mașini, ambele îmbătrânind și devenind mai puțin fiabile în timp.

Următorul pas a fost proiectarea și implementarea unei modificări a acestui circuit, astfel încât celulele să oscileze între aceste două stări de îmbătrânire, în loc să se angajeze la una sau la cealaltă. Această lipsă de angajament a însemnat că îmbătrânirea s-a petrecut mai lent decât ar fi făcut-o altfel în cadrul celulelor de drojdie mai tipice.

Un mod de a ne gândi la aceasta este încetinirea ticăitului unui ceas: îmbătrânirea nu se oprește, dar încetinește.

Celulele de drojdie împărtășesc caracteristici cu cele umane

Mai mult, celulele modificate au fost mai uniforme în ceea ce privește durata lor de viață, în comparație cu celulele netratate. „Celulele noastre oscilatoare trăiesc mai mult decât oricare dintre cele mai longevive tulpini identificate anterior prin ecrane genetice nepărtinitoare”, spune Hao.

De asemenea, s-a observat că celulele care prezentau circuitul genetic sintetic au crescut și s-au divizat mai repede decât ar fi făcut-o în mod normal, ceea ce sugerează că au rămas sănătoase chiar și după ce au fost adaptate în scopul studiului. Celulele de drojdie împărtășesc o serie de caracteristici cu celulele umane, motiv pentru care sunt adesea folosite în cercetare, dar rezultatele vor trebui acum testate pe alte tipuri de celule pentru a determina dacă prelungirea longevității mai este valabilă.

Modificarea atentă a codurilor genetice din interiorul celulelor, așa cum se întâmplă în acest studiu, se face printr-o varietate de tehnici care sunt perfecționate în permanență. Există multiple moduri în care poate fi utilizată – în îmbunătățirea rezistenței culturilor, de exemplu.

Cercetarea a fost publicată în revista Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Inteligența Artificială detectează mai rapid celulele canceroase, arată un studiu

Un material ultra-subțire pentru dublarea eficienței celulelor solare

Cercetătorii au reprodus camuflarea calamarilor în celule umane

Ar putea computerele viitorului să funcționeze cu celule cerebrale umane?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul