Home » Știință » De ce devin bananele maro și cum întârziem procesul de coacere?

De ce devin bananele maro și cum întârziem procesul de coacere?

Publicat: 01.08.2023

Cu 105 milioane de tone produse anual, am putea spune că bananele sunt unele dintre cele mai preferate fructe din lume (din punct de vedere botanic, acestea sunt fructe de pădure, iar „copacul” în care cresc este de fapt o plantă medicinală). Natura lor face ca acestea să fie coapte doar pentru câteva zile. Deci, de ce bananele devin maro atât de repede și, mai important, cum putem opri acest proces?

Bananele au un hormon care este responsabil pentru ciclul lor de viață impresionant de colorat: etilena. Acest hormon funcționează prin accelerarea procesului de coacere și, în timp ce unele fructe și legume doar absorb etilena, altele o produc în mod activ.

Producătorii de etilenă se împart în două categorii, fructe climaterice și fructe neclimacterice. Fructele climaterice, cum ar fi bananele, produc o explozie de etilenă în timpul coacerii, în timp ce fructele neclimacterice, cum ar fi citricele și pepenii, încetează să producă etilenă atunci când sunt îndepărtate din planta care le produce.

Acest lucru înseamnă că fructele climacterice vor continua să se coacă după ce au fost recoltate, iar depozitarea fructelor climaterice lângă fructe și legume neclimaterice va face ca cele din urmă să-și continue coacerea, explică IFLScience.

De ce bananele devin maro?

Contactul cu etilena face ca acizii din fruct să înceapă să se descompună, să înmoaie pulpa acestora, descompunând pigmenții verzi de clorofilă. Acest lucru schimbă aspectul fructului, făcându-l mai moale și mai dulce. Pe măsură ce etilena continuă să-și facă treaba, pigmentul galben se descompune și, astfel, bananele devin maro într-un proces numit rumenire enzimatică.

În ciuda faptului că au o reputație deosebit de proastă de a face ca și celelalte fructe dintr-un bol să devină moi, bananele sunt doar unele dintre numeroasele fructe care vor continua să se coacă. De aceea, păstrarea la un loc a fructelor producătoare de etilenă, cum ar fi bananele, merele și avocado, nu este o idee bună.

Ce puteți face pentru a opri coacerea în continuare a bananelor?

Deși s-ar putea să nu existe o modalitate de a opri complet procesul prin care bananele devin maro, există modalități prin care vă puteți menține bananele perfect coapte pentru mai mult timp.

În primul rând, utilizarea unui cârlig de banane va preveni vânătăile și deteriorarea țesuturilor moi, care cresc efectele etilenei. Puteți, de asemenea, să urmați exemplul unor supermarketuri și să înfășurați cotoarele în folie de plastic. Cotorul bananei este locul de unde se eliberează cea mai mare parte a etilenei; dacă detașați această zonă, atunci împiedicați hormonul să ajungă în restul bananei.

O altă metodă este să le depozitați într-un loc răcoros și întunecat. Lumina soarelui va încuraja procesul de coacere, iar Dole recomandă 12°C ca temperatură optimă pentru depozitarea bananelor. Acestea fiind spuse, depozitarea într-un recipient închis va crește nivelul de etilenă și va accelera maturarea.

Există, de asemenea, unele controverse în jurul practicii de a păstra bananele în frigider. Deși este eficient să congelați bananele pentru a fi folosite în lucruri precum smoothie-uri sau înghețată, procesul de refrigerare poate provoca „degerături”, care afectează bananele precoapte, împiedicându-le să se coacă în continuare și provocând un gust amar și neplăcut. Se recomandă ca numai bananele perfect coapte să fie refrigerate și, deși coaja lor va deveni rapid maro închis, fructele din interior ar trebui să-și păstreze aroma.

În plus, în timp ce feliile de banane vor deveni maro în câteva secunde, adăugarea unui suc acid precum lămâia sau ananasul va opri acest proces prin neutralizarea pH-ului bananei.

Vă recomandăm să citiți și:

Mitridatismul: este posibil să devenim cu adevărat imuni la otravă prin consumul unor doze mici?

Cum te răcorești pe caniculă? 3 metode dovedite științific

Legătura dintre autism și microbiomul intestinal, mai clară ca niciodată

Cât de des trebuie să ne spălăm hainele cu adevărat?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record