Nevoia de haos alimentează obsesia umană pentru teoria conspirației

Conform unui nou studiu, dorința de a perturba sistemul politic stabilit reprezintă un puternic motiv ce naște obsesia umană pentru teoria conspirației, indiferent dacă persoana care o împărtășește crede sau nu în acea teorie.

Cercetătorii au chiar și un termen pentru această dorință de sabotaj: „nevoia de haos”. Deși cu toții avem un anumit grad de gândire conspirativă, unele dintre aceste credințe pot deveni periculoase. Propagarea și puterea crescândă a dezinformărilor online, alimentate uneori de interese ascunse, a creat o motivație puternică pentru a investiga psihologia din spatele gândirii conspirative.

• Cum au trecut razele cosmice prin atmosfera Pământului acum 41.000 de ani?
• Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au declanșat mini-cutremure în laborator

Extinzând cercetările anterioare, Christina Farhart, politolog la Universitatea Carleton (Canada), și colegii săi au intervievat 3.336 de persoane din SUA, împărțite în mod egal pe fiecare parte a spectrului politic. Oamenii de știință au pus întrebări pentru a investiga dacă respondenții sunt mai predispuși să împărtășească teorii ale conspirației pentru că le cred, pentru a trage un semnal de alarmă sau din nevoia de haos.

Obsesia umană pentru teoria conspirației poate proveni din îngrijorări legitime

Așa cum s-a constatat și în cercetările anterioare, Farhar și echipa sa au descoperit că credința în conspirație este cel mai puternic factor care determină dacă o persoană este dispusă să răspândească o teorie prin intermediul rețelelor sociale. Adesea, aceste credințe provin din îngrijorări legitime și neîndeplinite cu care oamenii se confruntă în viața lor de zi cu zi, notează Science Alert.

Surprinzător, noile date nu susțin ipoteza conform căreia promotorii teoriilor conspirative „trag un semnal de alarmă” pentru a-și consolida susținerea împotriva unui presupus adversar. Acest lucru ar fi indicat că cei care împărtășesc conspirații sunt motivați să sprijine grupul cultural cu care se identifică cel mai mult.

În schimb, nevoia de haos a fost un indicator mai puternic al faptului dacă voluntarii cred sau nu că sunt dispuși să răspândească o teorie a conspirației. Acest lucru sugerează o complexitate mai profundă decât „aplaudarea propriei lor echipe”.

„În timp ce unii indivizi împărtășesc în mod specific pentru a blama rivalii politici, alții o fac pentru a contesta întregul sistem politic”, au spus cercetătorii.

Nevoia de haos

Deoarece cercetarea despre obsesia umană pentru teoria conspirației este observațională și se bazează pe răspunsurile autodeclarate, echipa nu poate atribui direct motivațiile actului de a împărtăși. Cu toate acestea, au luat în considerare o mulțime de factori care ar putea influența rezultatele, inclusiv cât de politici sunt respondenții, înclinația lor spre încredere și vârsta, genul, venitul și etnia lor.

Cei care caută haosul sunt mai predispuși să spună că sunt de acord în mod categoric cu afirmații precum: „Nu putem rezolva problemele din instituțiile noastre sociale, trebuie să le distrugem și să începem de la zero”. Cei care cred în teoriile conspirației sunt, de asemenea, mai predispuși să le împărtășească dacă au și această nevoie de haos.

Dar această motivație nu necesită nici măcar ca oamenii să creadă în ceea ce împărtășesc. În schimb, cei care caută haosul par să se simtă justificați adăugând la fluxul de dezinformări online, fie ca un atac împotriva unei instituții care nu funcționează pentru ei, fie pur și simplu pentru a combate plictiseala, așa cum indică acordul puternic cu afirmația: „Am nevoie de haos în jurul meu, este prea plictisitor dacă nu se întâmplă nimic”.

Obsesia umană pentru teoria conspirației crește în perioade de criză

Acest lucru se aliniază cu studii anterioare care sugerează că oamenii care se simt nesiguri financiar sau social sunt mai predispuși să creadă în conspirații. Acest lucru ar explica, de asemenea, de ce există o creștere a gândirii conspirative în perioade de criză, când oamenii se confruntă cu dificultăți financiare și incertitudini privind sănătatea.

Cercetări anterioare au confirmat și faptul că să păcălești pe altcineva poate oferi o senzație de control care le lipsește celor înclinați spre conspirații în alte aspecte ale vieții lor.

Având în vedere presiunile crescânde cu care ne confruntăm cu toții în viața de zi cu zi pe prea multe fronturi, noile rezultate probabil nu ar trebui să ne surprindă. Cetățenii SUA, de exemplu, se confruntă cu creșterea costurilor de trai, declinuri în sănătate, insecuritate financiară crescută și rezultate educaționale mai slabe, mai multe dezastre naturale și rate mai mari de deces.

„Descoperirile noastre furnizează dovezi puternice că indivizii sunt dispuși să împărtășească teorii ale conspirației pe rețelele sociale nu doar pentru a-și consolida credințele existente, ci și pentru a-i mobiliza pe alții împotriva întregului sistem politic”, concluzionează Farhar și colegii săi în lucrare.

Această cercetare a fost publicată în jurnalul Research and Politics.

Vă recomandăm să citiți și:

Adevărul despre băile cu apa rece ca gheața

Test de cultură generală. Câtă salivă producem pe zi?

Oamenii care trăiesc în zone verzi îmbătrânesc mai încet la nivel celular

Somnul poate îmbunătăți memoria, dar poate și să creeze amintiri false, arată un studiu