Test de cultură generală. Câtă salivă producem pe zi?

V-ați întrebat vreodată câtă salivă produceți într-o oră sau într-o viață? Câtă salivă producem pe zi? Iată răspunsul!

Câtă salivă producem pe zi? Într-o zi obișnuită, o persoană produce între 0,5 și 1,5 litri de salivă. Luând o medie conservatoare de 0,7 litri pe zi, acest lucru înseamnă aproximativ 255,5 litri de salivă pe an. Pe durata medie a vieții, de aproximativ 80 de ani, asta înseamnă în jur de 20.440 litri. Acesta ar fi echivalentul unui mic bazin plin cu salivă. Este multă salivă, dar este produsă de organismul nostru din motive întemeiate.

• Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?
• Locul în care trăiești influențează ce greutate ai, arată un nou studiu

Saliva este un biofluid complex care joacă numeroase roluri importante în cavitatea bucală. De exemplu, conține enzima amilază care descompune amidonul, furnizează calciu și fosfat pentru a ajuta la remineralizarea smalțului dentar și este un gardian cheie în apărarea împotriva microorganismelor patogene care intră în corp prin cavitatea orală.

Saliva constă în cea mai mare parte din apă (99%) și o combinație de proteine, electroliți și enzime digestive (1%), conform IFL Science.

Câtă salivă producem pe zi și cum o producem?

Aceasta este produsă de diferite glande, trei majore și numeroase glande minore, situate în gură. Cele trei glande majore, parotide, submandibulare și sublinguale, contribuie cu 90% din saliva totală produsă, în timp ce restul de 10% este secretat de cele minore.

Într-o stare nestimulată (starea de repaus, când nu mâncați), aproximativ două treimi din volumul total al salivei sunt produse de glandele submandibulare. Glanda parotidă intră în joc atunci când este stimulată (de obicei prin masticare sau stimulare gustativă) și este responsabilă pentru aproximativ 50% din saliva din gură în această stare. Glandele sublinguale, totuși, contribuie cu un procentaj mic de salivă în ambele stări, stimulată și nestimulată.

Importanța salivei

Saliva a fost folosită în tradițiile medicale din întreaga lume timp de peste 2.000 de ani. Practicienii antici ai medicinei tradiționale chineze credeau că saliva și sângele erau „frați”, deoarece ambele proveneau din aceeași sursă în corp.

Conform Scripturii, Isus a scuipat în ochii unui orb pentru a-i reda vederea (Marcu 8:23) sau a aplicat salivă pe noroi pentru a face o pastă folosită apoi pentru a unge ochii orbului (Ioan 9:6). Gânditori renumiți, precum Pliniu cel Bătrân (c. 23-79 d.Hr.) și Albert cel Mare (1193-1280), au lăudat beneficiile salivei pentru capacitatea sa de a ține departe șerpii și ghinionul, precum și pentru favorizarea vindecării. Chiar și la sfârșitul secolului al XIX-lea, proprietățile vindecătoare presupuse ale salivei încă erau celebrate de unii medici.

Deși nu mai credem că saliva este o substanță curativă, asta nu înseamnă că nu are un scop în medicina modernă. Astăzi, ea joacă un rol important ca instrument de diagnostic, deoarece poate oferi informații importante despre starea generală de sănătate a organismului. Deoarece este alcătuită din atât de multe componente, saliva poate conține diverși biomarkeri de semnale de boală care sunt utili pentru identificarea bolii, precum și pentru monitorizarea și prognozarea evoluției bolii.

În plus, substanța este ușor disponibilă și, spre deosebire de sânge, poate fi prelevată prin metode non-invazive, ceea ce o face ușor de analizat. În prezent, sunt dezvoltate tehnici pentru a utiliza saliva ca indicator al cancerului de prostată.

Vă recomandăm să citiți și:

Când și cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze consumul de sare?

A fost realizat primul transplant de ochi din lume! „Reprezintă un moment revoluționar”

Implanturile mamare au salvat viața unui bărbat cu o infecție la plămâni

Copiii care beau sucuri cafeinizate, mai predispuși să consume alcool în anul următor