Home » Știință » Cercetătorii au aflat de ce dragostea ne ia mințile

Cercetătorii au aflat de ce dragostea ne ia mințile

Publicat: 11.01.2024

Nu e ușor să fii îndrăgostit! Atunci când totul este nou și palpitant, și nu vă puteți ține mâinile departe unul de celălalt, acestea sunt niște momente minunate, tensionate și… inoportune pentru a lua decizii importante financiare sau de carieră. Timp de mulți ani, știința nu a înțeles clar de ce dragostea ne ia mințile, dar un nou studiu ar putea aduce câteva răspunsuri.

„Se crede că dragostea romantică a apărut pentru prima dată acum aproximativ cinci milioane de ani, după ce ne-am descins din strămoșii noștri, maimuțele mari. Știm că grecii antici au filozofat mult despre asta, recunoscând-o atât ca o experiență uimitoare, cât și ca una traumatică. Cel mai vechi poem recuperat vreodată a fost, de fapt, o poezie de dragoste datată în jur de anul 2000 î.Hr.”, a spus Adam Bode, prim autor al studiului și doctorand la Universitatea Națională Australiană, într-un comunicat.

Cu toate acestea, „de fapt, știm foarte puține despre evoluția dragostei romantice”, a adăugat Bode, citat de IFLScience.

De ce dragostea ne ia mințile?

Colaborând cu Dr. Phil Kavanagh, de la Universitatea Canberra (Australia), și Universitatea din Australia de Sud, Bode a efectuat un sondaj la care au participat 1.556 de tineri adulți care s-au identificat ca fiind „îndrăgostiți”. Întrebările au avut scopul de a evalua sentimentele și comportamentul respondenților față de partenerul lor.

A doua etapă a studiului, care a analizat intensitatea iubirii romantice timpurii, a inclus doar 812 dintre participanții originali, care au declarat că sunt îndrăgostiți de cel mult doi ani.

Cercetătorii au dorit să investigheze dacă sistemul de activare comportamentală (BAS), mecanismul din minte și corp care promovează comportamentele care ar putea duce la o recompensă, joacă un rol în dragostea romantică. Cercetările au legat BAS de diferite aspecte ale comportamentului uman, precum și de condiții psihiatrice precum tulburarea bipolară, dar aceasta este prima dată când sistemul a fost studiat în acest context.

Rezultatele au confirmat ceea ce mulți oameni au experimentat pe pielea lor atunci când s-au îndrăgostit: dragostea ne ia mințile prin faptul că creierul funcționează diferit, gândurile și acțiunile (chiar dacă temporar) fiind axate în jurul noului partener romantic.

„BAS este vechi din punct de vedere evolutiv, iar dragostea romantică a utilizat acest sistem într-un mod nou”, explică autorii în studiu.

O combinație de hormoni

În ceea ce privește ceea ce determină aceste schimbări în comportament, Dr. Kavanagh sugerează că un val de hormoni ar putea fi de vină.

„Știm rolul pe care-l are oxitocina în dragostea romantică, pentru că valuri ale acestui hormon circulă în întregul nostru sistem nervos și în fluxul sanguin atunci când interacționăm cu cei dragi. Modul în care cei dragi capătă o importanță specială, totuși, i se datorează faptului că oxitocina se combină cu dopamina, o substanță chimică pe care creierul nostru o eliberează în timpul iubirii romantice”, continuă cercetătorii.

„Practic, dragostea activează căile din creier asociate cu sentimentele pozitive”, concluzionează echipa.

Cu aceste noi descoperiri, Bode și Kavanah își îndreaptă deja atenția către următoarea fază a cercetării lor. Planifică un studiu care să analizeze diferitele abordări ale iubirii la bărbați și femei, precum și un sondaj global pentru a împărți oamenii care experimentează dragostea romantică în patru tipuri diferite.

Încă mai sunt multe lucruri pe care nu le putem explica despre dragoste. S-ar putea spune cu ușurință că aceasta aparține unora dintre cele mai mari mistere ale Universului. Dar cu cercetări ca aceasta, putem ajunge cu un pas mai aproape de înțelegerea modului în care funcționează.

Studiul a fost publicat în revista Behavioral Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Singurătatea, declarată de către OMS „o amenințare la adresa sănătății”

Test de cultură generală. Câte mirosuri pot detecta oamenii?

Mâncatul pe fond nervos împiedică organismul să se recupereze de la stres

Adevărul despre băile cu apa rece ca gheața

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu