Perseverance „a cucerit” un nou teritoriu pe Marte! Unde a ajuns acum roverul?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Din ianuarie, roverul marțian Perseverance al NASA a explorat partea sudică a Neretva Vallis, ce este posibil să fie valea unui râu care cândva curgea în locul de amartizare al roverului în craterul Jezero.

În depărtare, operatorii roverului Perseverance puteau vedea strălucirea destinației următoare: Bright Angel, numită astfel pentru aflorimentele luminoase care ar putea fi roci antice dezvăluite de râul care curgea anterior.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Dar ceea ce fusese o călătorie relativ lină s-a transformat într-o muncă grea atunci când roverul marțian Perseverance a intrat pe un câmp de bolovani. După zile de efort, s-a luat decizia de a redirecționa roverul printr-un câmp de dune și prin canalul râului. Aceasta s-a dovedit a fi decizia corectă: acum, Perseverance a ajuns în cele din urmă la Bright Angel.

Cum a ajuns roverul marțian Perseverance la Bright Angel?

„Am urmărit canalul râului din nord în timp ce mergeam, sperând să găsim o secțiune unde dunele erau mici și suficient de distanțate pentru ca roverul să treacă printre ele”, a spus Evan Graser, un inginer care ajută la planificarea traseului lui Perseverance.

„Perseverance avea nevoie și de o rampă de intrare pe care să putem călători în siguranță. Când imaginile au arătat ambele condiții, am mers direct acolo”, declară Graser.

Perseverance se bazează pe AutoNav, un sistem care îi permite roverului să navigheze singur. În timp ce roverele mai vechi de pe Marte necesitau control total de pe Pământ, ghizii lui Perseverance îi pot da o rută generală, iar AutoNav se va ocupa de direcționare minut cu minut. La început, AutoNav putea ocoli bolovanii din calea lui Perseverance. Dar curând, bolovanii au devenit prea mari pentru ca sistemul să îi poată gestiona, scrie Space.com.

„Ceea ce fuseseră deplasări medii de peste o sută de metri per zi marțiană s-au redus la doar zeci de metri. Era frustrant”, a spus Graser.

Un loc bun pentru prelevarea unei noi mostre de rocă?

La nord de cursul lui Perseverance, un câmp de dune marțiene îl separa de baza canalului râului. Dacă Perseverance ar putea traversa dunele, ar putea lăsa bolovanii în urmă. Totuși, navigarea prin astfel de dune este riscantă, deoarece nisipurile marțiene au tendința de a împotmoli roverele, așa cum s-a întâmplat cu Spirit, care a rămas blocat în 2009. Din fericire, aceste dune erau mici și suficient de distanțate pentru ca Perseverance să-și facă drum.

Acum, în canalul râului, Perseverance putea acoperi aproximativ 200 de metri per zi marțiană. Noul traseu a fost norocos și din motive științifice. În mijlocul canalului, Perseverance a întâlnit așa-numitul Mount Washburn, un deal stâncos care le-a oferit oamenilor de știință oportunități geologice interesante. Una dintre acestea a fost o rocă interesantă despre care oamenii de știință speculează că ar putea fi produsul unui bazin de magmă subteran.

Apoi, după ce a ajuns la o stâncă de lângă marginea nordică a canalului, Perseverance s-a întors spre vest.

Patru zile marțiene mai târziu, roverul a ajuns la Bright Angel și a început să analizeze rocile de acolo. Ar trebui ca Perseverance să colecteze o probă de rocă de aici?

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce sunt cometele?

De ce se comportă ciudat stelele din centrul Căii Lactee? O echipă de astronomi ar fi rezolvat misterul!

Oceanul subteran de pe Pluto este cu 8% mai dens decât mările de pe Pământ

Trei cercetători europeni cred că au descoperit cum am putea observa radiația Hawking