Premieră în astronomie! Un telescop a găsit o pereche cosmică ciudată într-o galaxie învecinată

Pentru prima dată în istorie, astronomii au observat lumina în raze X de la o pereche de obiecte cosmice din galaxia învecinată Micul Nor al lui Magellan. Doar câteva astfel de sisteme au fost găsite până acum. 

Pentru a descoperi originea acestei noi lumini celeste, denumită EP J0052, oamenii de știință au îndreptat Telescopul WXT de pe sonda Einstein în direcția respectivă, dar și alte instrumente cum ar fi telescoapele Swift și NICER de la NASA și telescopul XMM-Newton de la Agenția Europeană Spațială.

• Un crater din Canada, numit și „Ochiul din Quebec”, arată extrem de ciudat
• De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online?

Cuplul ciudat este format dintr-o stea mare și foarte fierbinte, cu o masă de peste 10 ori mai mare decât cea a Soarelui nostru și o pitică albă, cu o masă similară cu cea a stelei noastre. Aceasta este prima dată când oamenii de știință au putut urmări lumina cu raze X care venea de la această pereche curioasă, încă de la explozia inițială și până la dispariția sa.

O descoperire rară

„Urmăream surse trecătoare, atunci când am dat peste acest nou punct de lumină cu raze X provenind din Micul Nor al lui Magellan. Ne-am dat seama că ne uitam la ceva neobișnuit, ceva ce numai Sonda Einstein putea observa,” spune Alession Marino, un cercetător al Instituției Științei Spațiului din Spania și autor coordonator studiului care anunță descoperirea.

„Asta pentru că, dintre telescoapele actuale care monitorează razele X ale cerului, Telescopul WXT este singurul care poate observa razele X cu energie scăzută cu destulă sensibilitate pentru a găsi sursa adevărată”, a adăugat Marino, potrivit unui comunicat de presă.

Inițial, oamenii de știință au crezut că EP J0052 ar putea fi un tip de sistem binar bine cunoscut care strălucește cu raze X. Această pereche este formată dintr-o stea de neutronică care absoarbe material de la steaua masivă care o acompaniază.

Monitorizarea care schimbă jocul

Mulțumită Sondei Einstein care a descoperit sursa chiar de la prima explozie de lumină, oamenii de știință au putut analiza date obținute de la diferite instrumente. Au examinat cum lumina varia de-a lungul unor lungimi de raze X, pe parcursul a șase zile și au studiat o parte dintre elementele găsite în materialul care a explodat, precum nitrogen, oxigen și neon.

„Ne-am dat seama repede că ne confruntăm cu o descoperire rară a unui cuplu celest foarte misterios. Acest duo ciudat este format dintr-o stea masivă pe care noi o numim steaua Be, cântărind de 12 ori masa Soarelui, și o pitică albă moartă, un obiect compact și hiper-dens, cu o masă similară cu cea a stelei noastre”, explică Marino.

Despre Sonda Einstein

Cele două stele orbitează aproape una de cealaltă, iar câmpul gravitațional intens al piticii albe atrage materie de la companionul ei. Pe măsură ce din ce în ce mai multă materie ( în mare parte hidrogen) ajunge la acest obiect compact, gravitația sa puternică o compresează, până când o explozie nucleară este inițiată. Aceasta creează o rază de lumină strălucitoare de-a lungul unor lungimi de undă, trecând de la lumină vizibilă, la UV și raze X.

„Izbucnirile de la pereche au fost extraordinar de greu de observat, deoarece sunt cel mai bine observate cu raze X de energie scăzută. Sonda Einstein oferă șansa unică de a descoperi aceste surse trecătoare și să ne testăm înțelegerea despre cum evoluează stelele masive,” remarcă Erik Kuulkers, astronom la ESA.

Sonda Einstein este o misiune a Academiei Chineze de Știință care lucrează în parteneriat cu Agenția Europeană Spațială, Instituția Max-Planck pentru Fizică Extraterestră din Germania și Centrul Național Spațial d’Études din Franța. A fost lansată de la centrul Xichang din China pe data de 9 ianuarie 2024 și are la bord două instrumente.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce s-a întâmplat cu creierul lui Albert Einstein după moarte?

Fizicianul evreu premiat cu Nobel care a contribuit apoi masiv la dezvoltarea bombei atomice. A intrat într-un conflict deschis chiar cu Einstein

O stea pitică albă ”ultramasivă” ar fi putut apărea prin ciocnirea a două stele mai mici
O nouă pitică cenușie a fost descoperită cu ajutorul telescopului TESS