O firmă americană de biotehnologie încearcă să readucă la viață mamuții lânoși

Un plan ambițios de a readuce la viață mamuții lânoși este în plină desfășurare, susțin cercetătorii, după ce au reușit să creeze un nou tip de rozătoare: șoarecele lânos.

Oamenii de știință de la compania americană de biotehnologie Colossal Biosciences intenționează să „resusciteze” aceste creaturi preistorice prin modificarea genetică a elefanților asiatici, astfel încât să dobândească trăsături specifice mamuților. Obiectivul lor este ca primul vițel să se nască până la sfârșitul anului 2028.

• Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu

Ben Lamm, cofondator și CEO al Colossal, a explicat că echipa sa analizează genomurile antice ale mamuților și le compară cu cele ale elefanților asiatici pentru a înțelege diferențele genetice. Deja au început modificarea genetică a celulelor elefanților.

Un pas important în acest proces a fost obținerea unor șoareci modificați genetic care prezintă caracteristici de adaptare la frig, inclusiv blană lungă și deasă, potrivit The Guardian.

„Aceasta nu accelerează proiectul, dar este o confirmare esențială a metodei noastre”, a declarat Lamm.

Cum au fost creați „șoarecii lânoși”

Cercetătorii au utilizat tehnici avansate de editare a genomului pentru a modifica fie embrionii de șoarece, fie celulele stem embrionare, pe care ulterior le-au implantat în șoareci-surogat. Ei au vizat nouă gene asociate cu culoarea, textura, lungimea și structura firelor de păr. Majoritatea acestor gene influențează deja aspectul blănii la șoareci, iar modificările aplicate au fost menite să reproducă trăsături ale mamuților, cum ar fi culoarea aurie și blana deasă.

În plus, echipa a modificat o genă implicată în metabolismul grăsimilor, care a fost identificată și la mamuți și care ar putea contribui la adaptarea la temperaturi scăzute.

Rezultatele și provocările viitoare

Deși multe dintre experimente nu au condus la nașterea puilor de șoarece, cei care au supraviețuit prezentau diverse combinații de trăsături distinctive, inclusiv blană lungă și deasă sau nuanțe aurii. Cu toate acestea, indiferent dacă gena responsabilă de metabolismul grăsimilor a fost modificată sau nu, greutatea corporală a rămas similară.

În continuare, echipa intenționează să testeze rezistența la frig a acestor șoareci în lunile următoare pentru a evalua dacă modificările genetice contribuie efectiv la adaptarea la temperaturi scăzute.

Unii cercetători sunt sceptici

La rândul lui, Robin Lovell-Badge, expert în biologie stem la Institutul Francis Crick din Londra, a subliniat că editarea câtorva gene pentru adaptare la frig nu este suficientă pentru a recrea un mamut autentic. O provocare majoră este faptul că nu se știe dacă modificările genetice sunt suficiente nu doar pentru a reproduce aspectul mamuților lânoși, ci și pentru a le asigura comportamentul specific.

De asemenea, unii cercetători sunt sceptici cu privire la utilitatea acestui proiect.

„Întrebarea este dacă resursele ar trebui cheltuite pentru a aduce înapoi specii dispărute sau pentru a preveni dispariția celor existente”, a declarat Lovell-Badge.

De asemenea, dr. Tori Herridge, de la Universitatea din Sheffield, a subliniat că ingineria genetică necesară pentru a crea un mamut „real” este mult mai complexă decât editarea câtorva gene. Numărul exact al genelor implicate este necunoscut, iar acestea trebuie mai întâi identificate și înțelese. În plus, utilizarea elefanților ca mame surogat ridică probleme etice și biologice majore.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Alergia care ar fi dus la dispariția mamutului lânos

Cromozomi antici de mamut lânos, descoperiți în piele veche de 52.000 de ani

Arheologii au dezvăluit povestea unui mamut prins în nisipuri mișcătoare

Un colț uriaș de mamut, găsit din întâmplare de minerii dintr-un stat american