Alergia care ar fi dus la dispariția mamutului lânos

O echipă internațională de chimiști și zoologi a descoperit indicii despre alergia care ar fi dus la dispariția mamutului lânos.

Analiza țesutului congelat de mamut a dezvăluit prezența de anticorpi și alergeni, ceea ce sugerează că aceste creaturi antice s-ar putea să fi avut dificultăți în împerechere din cauza unui simț al mirosului diminuat. „Acesta a fost primul studiu în care fragmente de imunoglobuline au fost găsite în rămășițe vechi de zeci de mii de ani”, a declarat Gleb Zilberstein, autorul principal al studiului.

• Cărturarul francmason care îi învăţa pe tineri carte gratuit
• Expediția de acum două secole al cărei căpitan a fost mâncat de echipaj

Studiile anterioare au stabilit că mamuții lânoși, rude îndepărtate ale elefanților de astăzi, cutreierau cândva America de Nord, Asia și nordul Europei, înainte de a dispărea, acum aproximativ 4.000 de ani. Deși teoriile principale privind dispariția lor includ schimbările climatice și vânătoarea, această nouă cercetare introduce un factor suplimentar: alergia care ar fi dus la dispariția mamutului lânos.

Ce anume a cauzat dispariția mamutului lânos?

Conform echipei de cercetare, mamuții ar fi putut suferi de congestie nazală indusă de polen, afectându-le capacitatea de a detecta mirosuri esențiale, precum cele ale potențialilor parteneri. Cercetătorii subliniază că elefanții moderni se bazează mult pe simțul mirosului pentru a găsi hrană, apă și parteneri.

„Dezvoltarea alergiilor cauzate de polenul plantelor, modificările toxicității alergice a polenului, creșterea perioadei de eliberare a polenului sau apariția unui număr mare de plante cu flori în timpul schimbărilor climatice ar putea duce la scăderea sensibilității la mirosuri în perioada de reproducere. Aceste lucruri ar putea explica dispariția animalelor din cauza unei scăderi a activității sexuale”, se arată în studiu.

Pentru a aprofunda această teorie, echipa a examinat mai multe mostre de țesuturi de la mamuți congelați descoperiți în Siberia. Descoperirile lor includ urme de anticorpi, sugerând răspunsuri imunitare la infecții, precum și compuși organici legați de polen, indicând că aceste mari mamifere inhalau probabil aer plin de polen. Cercetătorii propun că aceste descoperiri indică faptul că mamuții lânoși ar fi putut suferi de o formă antică de rinită alergică care le-ar fi afectat capacitatea de a găsi hrană, apă și parteneri, notează Interesting Engineering.

Dispariția acestor mamifere, legată de mai mulți factori

Studiul sugerează, de asemenea, că dispariția mamuților a coincis cu o perioadă de încălzire globală, în timpul căreia noi specii de plante au început să crească în habitatul lor. Aceste plante probabil eliberau polen în aer, provocând probleme respiratorii și olfactive pentru animale.

Echipa de cercetare sugerează că această alergie legată de polen ar putea fi un al treilea factor care a contribuit la dispariția mamuților, alături de schimbările climatice și activitatea umană. Cu toate acestea, Vincent Lynch, un biolog evoluționist de la Universitatea din Buffalo (SUA), și-a exprimat scepticismul, spunând că ideea este „destul de exagerată”.

Deși dovezile ADN sugerează că mamuții din perioadele mai recente și-au pierdut capacitatea de a mirosi anumite plante, Lynch subliniază că este nevoie de validări experimentale suplimentare. El susține că schimbările de mediu și interferențele umane rămân cele mai plauzibile motive pentru dispariția speciei.

Studiul a fost publicat în revista Earth History and Biodiversity.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au găsit cocaină în cadavre din secolul 17

De ce multe dintre statuile romane nu au cap?

Urme de dinozauri identice, descoperite pe maluri opuse ale Oceanului Atlantic

Noi informații, dezvăluite de cel mai vechi text juridic viking