Într-un nou studiu, șoarecii timizi au rezolvat problemele mai rapid decât cei curajoși

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu din domeniul biologiei evolutive a testat modul în care trăsăturile de personalitate, precum timiditatea sau îndrăzneala, influențează capacitatea de a inova. Surprinzător, șoarecii timizi au avut șanse mai mari de succes decât cei îndrăzneți.

O echipă de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Biologie Evolutivă (Germania) a analizat abilitățile de rezolvare a problemelor la 100 de șoareci sălbatici, testați atât în spații semi-naturale (care imitau habitatul lor din sălbăticie), cât și în condiții controlate de laborator.

Potrivit studiului, șoarecii timizi erau cei mai dispuși să revină de mai multe ori la sarcinile de rezolvare a problemelor, spre deosebire de șoarecii mai îndrăzneți. Acest rezultat contrazice convingerea conform căreia indivizii extrovertiți sau chiar agresivi ar avea mai multe șanse de a găsi soluții noi. Studiul arată, în schimb, că timiditatea nu înseamnă neapărat lentoare, ci poate însemna atenție și perseverență.

De ce șoarecii timizi sunt mai inovatori?

„Inovația, se pare, nu ține neapărat de cine este cel mai curajos, ci mai degrabă de cine revine suficient de des pentru a avea noroc. Perseverența, nu doar personalitatea, are un rol esențial în rezolvarea problemelor”, a declarat autorul principal, Alexandros Vezyrakis.

Studiul, condus de Vezyrakis împreună cu Anja Guenther și Valeria Mazza, a avut două obiective: să observe modul în care diferite tipuri de personalitate abordează o provocare și să analizeze impactul mediului asupra comportamentului animalelor, un subiect sensibil, mai ales în contextul testării pe animale.

În cadrul experimentului, cercetătorii au observat comportamentul a 100 de șoareci, grupați în funcție de trăsăturile lor de personalitate. Cei timizi reveneau constant la sarcinile propuse și, prin simpla lor insistență, ajungeau cel mai des la succes. În schimb, indivizii mai curajoși sau mai exploratori vizitau testele mult mai rar.

Mediul în care se desfășurau testele a influențat semnificativ rezultatele. În condiții controlate de laborator, 60% dintre șoareci au reușit să rezolve cel puțin o problemă. În schimb, în spațiile semi-naturale, care imitau mai bine condițiile din sălbăticie, doar aproximativ 21% au avut succes.

Adaptarea comportamentului la mediu, esențială pentru supraviețuire

Cercetătorii au explicat că animalele din natură trăiesc adesea în condiții dificile și în continuă schimbare, iar capacitatea de a-și adapta comportamentul la cerințele mediului este esențială pentru supraviețuire.

„Condițiile reale sunt imprevizibile și complicate. Dacă ne bazăm doar pe comportamente observate în condiții simple de laborator, riscăm să înțelegem greșit modul în care animalele reacționează în natură”, a subliniat coautoarea Anja Guenther, citată de Interesting Engineering.

Șoarecii nu au prezentat o strategie comportamentală constantă. Succesul într-un mediu controlat nu a garantat neapărat succesul în natură. În plus, izolarea în laborator ar putea genera anxietate, afectând capacitățile cognitive ale animalelor.

Cercetătorii au tras două concluzii importante legate de inovație: aceasta depinde atât de abilitate, cât și de dorința de a încerca. Întrebarea esențială este: va încerca subiectul să rezolve problema? Iar șoarecii timizi au fost cei care au continuat să încerce, în timp ce cei îndrăzneți au renunțat mai ușor.

Răspunsurile diferite ale șoarecilor în cele două medii demonstrează că oamenii de știință trebuie să ia în calcul factorii ecologici și sociali care influențează comportamentul, deoarece ființele vii nu acționează la fel în contexte diferite.

Studiul a fost publicat în revista Oikos.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum supraviețuiesc animalele sălbatice incendiilor de vegetație?

O specie de ciupercă proaspăt descoperită transformă păianjenii în zombi

Substanțele chimice veșnice au fost găsite în vidrele din Marea Britanie

Noi studii sugerează că liliecii au trăsături de personalitate