Un studiu condus de cercetători de la Universitatea Tehnologică din Queensland (Australia), care a analizat date de la roverul Perseverance al NASA, a descoperit dovezi puternice privind existența unor multiple evenimente de formare minerală imediat sub suprafața marțiană — o descoperire care aduce comunitatea științifică mai aproape de răspunsul la întrebarea fundamentală: a existat vreodată viață pe Marte?
Echipa QUT, coordonată de Dr. Michael Jones de la Centrul pentru Cercetare Analitică și Școala de Chimie și Fizică, îi include pe conferențiarii David Flannery și Christoph Schrank, precum și pe Brendan Orenstein și Peter Nemere, în colaborare cu cercetători din America de Nord și Europa.
Rezultatele au fost publicate în prestigioasa revistă Science Advances.
„Mineralele de sulfat, care conțin diverse cantități de apă, există în multe regiuni de pe Marte și ne permit să înțelegem cum s-a deplasat apa pe planetă — un aspect esențial pentru a înțelege dacă planeta a fost, la un moment dat, locuibilă,” a explicat Dr. Jones.
„Totuși, nu știm exact cum sau când s-au format aceste minerale. Echipa noastră a găsit o metodă de a măsura structura cristalină internă direct în rocă — lucru considerat imposibil pe suprafața lui Marte.”
Echipa a adaptat o nouă metodă analitică numită Cartografiere prin Difracție a Radiografiei cu Retrodispersie (XBDM), dezvoltată de Dr. Jones și Prof. Schrank la Sincrotronul Australian, pentru a fi utilizată cu instrumentul PIXL de la bordul lui Perseverance — instrument proiectat de fosta studentă QUT, Abigail Allwood.
Această metodă le-a permis cercetătorilor să determine orientarea structurilor cristaline, oferind practic o „amprentă” a modului și momentului în care acestea s-au format, precum și indicii despre mediul marțian din acea perioadă.
Au fost identificate două generații diferite de minerale de sulfat de calciu în regiunile Hogwallow Flats și Yori Pass, din formațiunea Shenandoah, parte a conului sedimentar din craterul Jezero. Unul dintre tipuri s-a format aproape de suprafață, iar celălalt mult mai adânc, la cel puțin 80 de metri sub sol.
„Această descoperire evidențiază diversitatea mediilor care au existat în istoria formațiunii Shenandoah — sugerând mai multe momente potențiale în care viața ar fi putut exista pe Marte,” a spus Dr. Jones.
De la aterizarea în craterul Jezero, în februarie 2021, roverul Perseverance a explorat o varietate largă de roci marțiene – de la fluxuri vechi de lavă până la straturi sedimentare lăsate de un lac și o deltă de râu demult dispărute.
Una dintre misiunile principale ale roverului este să studieze medii care ar fi putut susține viața microbiană — și să colecteze probe care, într-o zi, ar putea fi aduse pe Pământ.
Echipa QUT face parte din Grupul de Cercetare pentru Explorarea Suprafaței Planetare – o echipă multidisciplinară implicată activ în proiecte NASA și ale Agenției Spațiale Australiene.
Prof. Flannery, responsabil de planificarea pe termen lung a misiunii Perseverance, a declarat că QUT este lider în domeniul științei planetare din Australia, scrie EurekAlert.
„Experiența cercetătorilor QUT, care lucrează cu cele mai avansate tehnologii în robotică, automatizare, știința datelor și astrobiologie, are potențialul de a impulsiona industria spațială din Australia,” a spus el.
Alegerea lui Trump pentru șefia NASA vrea „astronauți americani pe Marte”
Ar putea oamenii vreodată să terraformeze planeta Marte? Iată ce a demonstrat un nou studiu!
Marte ar putea deține un rezervor masiv de apă, suficient pentru a inunda planeta
Cauzele furtunilor uriașe de praf de pe Marte ar putea fi, în sfârșit, cunoscute