Cea mai mare structură din Univers este chiar mai mare decât se credea. Conform celor mai bune modele cosmologice actuale, Universul ar trebui să fie omogen la scară foarte mare. Cu alte cuvinte, deși există roiuri de galaxii, superroiuri sau goluri cosmice imense, acestea ar trebui să se „anuleze” statistic pe distanțe suficient de mari. Însă Universul pare să aibă alte planuri, iar o structură uriașă numită Hercules–Corona Borealis Great Wall (HerCrbGW) sfidează acest principiu într-un mod spectaculos.
Descoperită acum aproximativ un deceniu, HerCrbGW a detronat Sloan Great Wall, care părea deja un colos cu ai săi 1,3 miliarde de ani-lumină în lungime. Însă HerCrbGW este acum cea mai mare structură din Univers. Aceasta are o lungime de aproximativ 10 miliarde de ani-lumină, o lățime de 7,2 miliarde de ani-lumină și o grosime de aproape 1 miliard de ani-lumină.
În comparație, galaxia noastră, Calea Lactee, are doar 100.000 de ani-lumină în diametru. Structura aceasta este de 100.000 de ori mai mare, punctează IFL Science.
HerCrbGW a fost identificată nu prin observații directe ale galaxiilor, ci prin distribuția unor evenimente extrem de energetice: emisiile de raze gamma (GRB). Acestea sunt cele mai puternice evenimente din Univers, apărând fie în urma colapsului unor stele masive, fie în urma coliziunii dintre stele neutronice. Pot fi detectate de la miliarde de ani-lumină depărtare.
Teoretic, dacă galaxiile sunt distribuite uniform, GRB-urile ar trebui să apară aleatoriu, fără aglomerări. Dar în emisfera nordică, s-a observat o supradensitate de astfel de explozii și exact aceasta formează conturul presupus al HerCrbGW.
Ce-i face pe cosmologi să ridice din sprâncene este că o asemenea formațiune nu prea ar trebui să existe conform modelului standard ΛCDM (Lambda Cold Dark Matter). După toate regulile actuale, nu ar trebui să existe structuri coerente mai mari de aproximativ 1,2 miliarde de ani-lumină, altfel principiul omogenității și izotropiei Universului ar fi compromis.
Și totuși, noua cercetare confirmă că HerCrbGW nu este doar reală, ci mai mare decât s-a crezut inițial. Mai mult, pare să cuprindă mai multe roiuri distincte, dar legate între ele într-un mod inexplicabil.
Autorii studiului nu speculează cu privire la natura exactă a acestei mega-structuri, dar sunt clari în concluziile lor: „Nu pare să fie rezultatul unei fluctuații statistice și nici al unei erori de eșantionare.”
Acest lucru lasă deschisă o întrebare fundamentală: Este HerCrbGW o anomalie cosmologică care cere o revizuire a teoriei actuale despre Univers? Sau vom descoperi, cu date mai precise, că este doar o coincidență cosmică?
Cert este că HerCrbGW nu este singura structură de acest tip descoperită în ultimii ani. Alte formațiuni uriașe, cum ar fi Huge-LQG sau Giant GRB Ring, au stârnit dezbateri intense în comunitatea științifică.
Studiul a fost acceptat pentru publicare în revista Universe și este disponibil pe arXiv.
Pericolul de pe Marte: Praful toxic, o amenințare pentru astronauți
O nouă planetă studiată cu Telescopul Webb nu seamănă cu nimic cunoscut în Sistemul Solar
Descoperire bizară pe Marte! Ce a găsit roverul Perseverance pe Planeta Roșie?