Folosind Korea Microlensing Telescope Network (KMTNet), o echipă internațională de cercetători a descoperit că exoplanetele similare Pământului sunt comune în Univers.
Analizând anomaliile de lumină produse de steaua gazdă a unei noi planete descoperite și combinând rezultatele cu un eșantion mai larg provenit dintr-un sondaj KMTNet, echipa a constatat că exoplanetele similare Pământului sunt comune în cosmos și pot exista la distanțe față de steaua lor similare cu cele ale planetelor gigantice față de Soare, a declarat Andrew Gould, coautor al studiului și profesor emerit de astronomie la Universitatea de Stat din Ohio (SUA).
„Știam că există mai multe planete mici decât mari, dar în acest studiu am reușit să arătăm că, în cadrul acestui model general, există și suprapopulări și goluri. Este un lucru foarte interesant”, a explicat Gould.
În timp ce identificarea planetelor aflate aproape de steaua lor este relativ facilă, găsirea celor aflate pe orbite largi este mult mai dificilă. Totuși, cercetătorii au estimat că la fiecare trei stele, există cel puțin un super-Pământ cu o perioadă orbitală similară cu cea a lui Jupiter, sugerând că aceste lumi masive sunt extrem de răspândite în Univers, a adăugat Gould, ale cărui cercetări teoretice timpurii au contribuit la dezvoltarea domeniului microlensingului planetar.
Descoperirile din acest studiu au fost realizate prin efectul de microlensing, un fenomen observabil atunci când masa unui obiect de prim-plan deformează spațiu-timpul într-un mod detectabil. Când un obiect, cum ar fi o stea sau o planetă, trece printre un observator și o stea mai îndepărtată, lumina acesteia este deviată, ducând la o creștere aparentă a strălucirii care poate dura de la câteva ore până la câteva luni.
Astronomii pot folosi aceste variații de luminozitate pentru a detecta lumi extraterestre foarte diferite de ale noastre. În acest caz, semnalele de microlensing au permis localizarea OGLE-2016-BLG-0007, un super-Pământ cu o masă de aproximativ două ori mai mare decât cea a Terrei și o orbită mai largă decât cea a lui Saturn, scrie EurekAlert.
Aceste observații i-au permis echipei să împartă exoplanetele în două categorii: super-Pământuri și planete de tip Neptun, respectiv giganți gazoși precum Jupiter sau Saturn. Această descoperire deschide noi perspective pentru știința sistemelor planetare: înțelegerea mai bună a distribuției exoplanetelor poate oferi indicii valoroase despre procesele prin care acestea se formează și evoluează.
Studiul, realizat de cercetători din China, Coreea de Sud, Universitatea Harvard și Institutul Smithsonian din SUA, a fost publicat recent în revista Science.
Pentru a interpreta rezultatele, cercetătorii au comparat observațiile cu predicții derivate din simulări teoretice ale formării planetare. Rezultatele au arătat că, deși exoplanetele pot fi grupate după masă și compoziție, mecanismele prin care se formează pot varia.
„Teoria dominantă privind formarea giganților gazoși susține acumularea rapidă de gaz, dar există și teorii alternative care vorbesc despre acumulare combinată cu instabilitate gravitațională. Noi spunem că, momentan, nu putem face o distincție clară între aceste două scenarii”, a explicat Gould.
Pentru a reuși, va fi nevoie de colectarea unor seturi extinse de date pe termen lung, folosind sisteme specializate precum KMTNet și alte instrumente de microlensing similare, a spus Richard Pogge, coautor al studiului și profesor de astronomie la Universitatea de Stat din Ohio.
„Să găsești un eveniment de microlensing produs de o stea este greu. Să găsești unul care implică și o planetă este de două ori mai dificil. Trebuie să monitorizăm sute de milioane de stele pentru a descoperi chiar și o sută de astfel de cazuri”, a afirmat el.
Aceste aliniamente sunt atât de rare încât, dintre cele peste 5.000 de exoplanete descoperite până acum, doar 237 au fost identificate prin metoda microlensingului. Însă, datorită celor trei telescoape special construite în Africa de Sud, Chile și Australia, sistemul KMTNet le permite oamenilor de știință să caute constant astfel de evenimente extraordinare, a adăugat Pogge.
Un aspect notabil este faptul că specialiștii din Laboratorul de Științe ale Imaginii de la Universitatea de Stat din Ohio au proiectat și construit camerele (KMTCam) folosite de rețeaua KMTNet pentru identificarea exoplanetelor. Iar pe măsură ce tehnologia avansează, colaborările internaționale dedicate, precum aceasta, vor transforma teoriile științifice în descoperiri concrete, a concluzionat Pogge.
„Suntem ca paleontologii care reconstituie nu doar istoria Universului, ci și procesele care îl guvernează. Contribuția la reunirea acestor două perspective într-o singură imagine este extrem de satisfăcătoare”, a spus el.
Vântul solar ar produce apă pe Lună, dezvăluie un studiu inovator al NASA
Astronomii au descoperit o planetă cu o coadă de cometă
Astronomii anunță că „a reînceput” un ciclu solar misterios de 100 de ani