Pentru a face descoperiri științifice, ai adesea nevoie de multă răbdare, iar cercetătorii care tocmai au confirmat o ipoteză veche despre vitamina B1 (sau tiamină) știu asta foarte bine. Ipoteza respectivă a fost formulată în urmă cu aproape 70 de ani.
În 1958, chimistul Ronald Breslow, de la Universitatea Columbia (SUA), a propus că vitamina B1 își îndeplinește rolul esențial în procesele metabolice formând o structură moleculară numită carbenă.
Problema? Carbenelor nu le place deloc apa. Sunt molecule extrem de instabile și reactive, care, în mod normal, se descompun imediat în contact cu apa. Având în vedere că organismul nostru este în mare parte format din apă, ideea părea, la vremea respectivă, imposibilă.
Însă o echipă de la University of California, Riverside (UC Riverside), din SUA, condusă de chimistul Vincent Lavallo, a confirmat o ipoteză veche despre vitamina B1. Echipa a reușit pentru prima dată să mențină o carbenă stabilă în apă timp de luni întregi.
„Este prima oară când cineva reușește să observe o carbenă stabilă în apă. Mulți considerau această idee complet nebunească. Dar se pare că Breslow avea dreptate”, spune Lavallo.
Elementul-cheie al reușitei a fost crearea, în laborator, a unui fel de „armură moleculară” care să protejeze carbena. Folosind imagistică de înaltă rezoluție, cercetătorii au verificat structura exactă a moleculei.
Mai mult, cu câteva ajustări chimice suplimentare aplicate acestei armuri, carbena a putut fi menținută stabilă în apă timp de până la șase luni. Descoperirea arată că astfel de molecule pot fi viabile din punct de vedere biologic și că vitamina B1 ar putea funcționa în corp chiar sub forma unei carbene.
Cercetătorii cred că această abordare ar putea avea aplicații și în industrie. Dacă putem stabiliza carbenele, atunci apa, un solvent sigur, non-toxic și ecologic, ar putea înlocui alte substanțe chimice periculoase în reacții industriale, de exemplu la fabricarea medicamentelor sau a combustibililor, notează Science Alert.
„Apa este solventul ideal, e abundentă, netoxică și prietenoasă cu mediul. Dacă putem face acești catalizatori puternici să funcționeze în apă, e un pas uriaș către o chimie mai verde”, explică chimistul Varun Raviprolu, de la UCLA (SUA).
Partea interesantă? Echipa nu pornea la drum cu intenția de a confirma ipoteza lui Breslow. De fapt, cercetătorii studiau comportamentul general al moleculelor reactive. A fost, cum se întâmplă uneori în știință, o descoperire neașteptată, dar valoroasă.
Această realizare este și un exemplu despre cum ideile bune nu trebuie abandonate, chiar dacă trec decenii fără dovezi. De altfel, mai sunt și alte tipuri de intermediari chimici reactivi despre care se crede că nu pot fi izolați. Cu metode de protecție precum cea folosită aici, am putea în sfârșit să îi vedem cu ochii noștri și să învățăm de la ei.
„Cu doar 30 de ani în urmă, oamenii credeau că aceste molecule nici nu pot fi create. Iar acum le putem păstra în sticlă, în apă. Ce a spus Breslow atunci… chiar avea dreptate”, spune Lavallo.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Un studiu revoluționar a descoperit cum învață creierul
Dieta mediteraneană și mișcarea pot preveni pierderea densității osoase la femeile în vârstă