Atmosfera satelitului Titan al lui Saturn se rotește diferit față de obiectul cosmic însăși. Titan, cel mai mare satelit natural al lui Saturn, este cu adevărat o lume remarcabilă.
Are o atmosferă densă și posedă râuri, lacuri și mări, dar nu de apă, ci de metan și hidrocarburi. E prea frig pentru apă lichidă, dar Titan rămâne singurul alt corp ceresc din Sistemul Solar unde găsim lichide la suprafață. În plus, și plouă.
Dacă toate astea nu par deja incredibile, oamenii de știință au mai descoperit ceva uimitor: atmosfera lunii Titan se mișcă altfel decât satelitul propriu-zis.
Corpurile cerești se rotesc. Gândește-te la un giroscop, adică versiunea științifică a unui titirez. Momentul lor cinetic determină axa de rotație, iar multe fenomene depind de aceasta din urmă. De exemplu, axa de rotație a Pământului este înclinată cu 23,45° față de planul orbitei sale în jurul Soarelui, iar asta provoacă anotimpurile. Pe măsură ce planeta se învârte în jurul Soarelui, axa sa rămâne orientată în aceeași direcție, așa am ajuns să avem Steaua Polară.
Titan are și el o înclinare, dar e foarte mică: de doar 0,3° față de orbita sa în jurul lui Saturn. Saturn, în schimb, e înclinat mai mult, la 26,7°, similar cu Pământul. Așadar, și Titan, și Saturn au anotimpuri.
Dar aici intervine ciudățenia: atmosfera lui Titan pare să aibă o altă înclinare decât corpul său solid.
„Se pare că axa momentului cinetic al atmosferei este decuplată de cea a satelitului în sine. În timp, axa de rotație a atmosferei se modifică în raport cu axa de rotație a corpului”, a explicat dr. Lucy Wright, de la Universitatea din Bristol (Anglia).
Folosind 13 ani de observații furnizate de misiunea Cassini, echipa a studiat mișcarea atmosferei în raport cu suprafața satelitului. Și se pare că distribuția temperaturii în atmosferă nu e centrată pe poli, așa cum era de așteptat.â
„Comportamentul atmosferei lui Titan e foarte ciudat. Pare că acționează ca un giroscop, stabilizându-se singură în spațiu. Credem că un eveniment din trecut a dat peste cap axa de rotație a atmosferei, provocând această clătinare. Și, mai interesant, am descoperit că amplitudinea acestei înclinări variază în funcție de anotimpurile lui Titan”, a spus Wright într-un comunicat.
Momentan, nu e clar ce anume ar fi putut cauza această nealiniere. Iar observațiile nu ne ajută să lămurim misterul.
„Ce e cu adevărat derutant e că direcția înclinării rămâne fixă în spațiu, în loc să fie influențată de Soare sau de Saturn. Dacă ar fi fost influențată de vreunul dintre acești factori, poate ne-ar fi dat indicii despre cauză. Așa însă, avem de-a face cu un nou mister”, a explicat profesorul Nick Teanby, coautor al studiului și specialist în științe planetare la Bristol.
Această cercetare este importantă și pentru viitoarea misiune Dragonfly, care urmează să trimită un vehicul zburător pe Titan în 2034.
Descoperirea a fost publicată în Planetary Science Journal.
Nucleul extrem al unei galaxii ar putea ascunde o sursă complet nouă de particule
Suntem cu un pas mai aproape de „teoria totului”, anunță fizicienii
Telescopul Hubble a surprins o galaxie spectaculoasă care ascunde un defect major